Se crede că Ziua Păcălelilor ar avea la origine festivalul roman Hilaria, care se se celebra la 25 martie. Conform Museum of Hoaxes, cea mai veche referire la această zi ar fi un fragment dintr-un poem flamand din 1539, în care un bărbat şi-ar fi păcălit servitorul chiar într-o zi de 1 aprilie.

O altă posibilă origine ar fi legată de faptul că, acum câteva sute de ani, oamenii sărbătoreau Anul Nou la 1 aprilie. Înlocuirea vechiului calendar cu cel nou a creat confuzii. Iniţial, unii oameni nu puteau să se adapteze schimbării şi sărbătoreau Anul Nou pe data de 1 aprilie în loc de 1 ianuarie şi, de aceea, au fost numiţi „nebuni de aprilie” („april fools“).

Cum se celebrează în lume

În unele ţări precum Franţa, Belgia, Italia şi Olanda există o tradiţie care ar data din secolul al XVI-lea, şi presupune ca de Ziua Păcălelilor (cunoscută şi ca „poisson d'avril", „pesce d'aprile!", respectiv „aprilvis"/peştele lui aprilie) să se lipească un peşte din hârtie pe spatele unei persoane fără ca ea să îşi dea seama, informează mediafax.ro.

În Franţa, persoana păcălită primea porecla de „Poisson d’Avril“ şi trebuia să poarte toată ziua o hârtie în formă de peşte prinsă pe spate.

 

 

În Anglia, persoana păcălită este numită „noddy”. În Scoţia, Ziua farselor este denumită „Hunt-the-Gowk Day" („gowk" - prostănac), având şi o altă semnificaţie, cea de sosire a primăverii.

În Polonia, Ziua Păcălelilor este o zi în care oamenii fac glume, evitând „activităţile serioase”.

În Spania, sărbătoarea a fost preluată pe filieră franceză, spaniolii având şi propria lor zi a păcălelilor, pe 28 decembrie. În această zi, spaniolii marchează „Dia de los Santos Inocentes” („Masacrul Inoceţilor"), fuga în Egipt şi salvarea pruncului Iisus, considerându-se că Maria şi Iosif l-au salvat pe acesta printr-un „şiretlic".

În unele ţări din sudul SUA se celebrează „Săptămâna farselor”, care începe cu şapte zile înainte de ziua păcălelilor, potrivit mediafax.ro.

Românii au început să celebreze 1 aprilie pe la finalul secolului al XIX-lea.