Cancerul de sân apare din ce în ce mai des la tinere, iar multe dintre femeile diagnosticate n-au avut niciun simptom înainte. Iată de ce autoexaminarea regulată a sânilor trebuie să facă parte din rutina oricărei femei! Descoperirea unui nodul la sân nu este neapărat un semn de cancer, dar trebuie neapărat investigat. Acestea sunt doar câteva aspecte despre cancerul mamar pe care este bine să le cunoşti. Mai multe îţi dezvăluie în cele ce urmează doctorul Laura Mustaţă (vezi foto), medic specialist în obstetrică-ginecologie cu supraspecializare în chirurgia oncoplastică şi reconstrucţie mamară.

Cancerul mamar este o boală vindecabilă

Depistarea precoce poate să vă asigure vindecarea!  Din acest motiv, este important să ajungi la medic pentru un control periodic şi, de asemenea, să faci un screening mamar regulat dupa vârsta de 45 de ani.

Nu prezintă întotdeauna simptome

Cancerul de sân poate să fie ascuns şi să apară doar la investigaţiile imagistice, fără să dea simptome. Nu este obligatoriu să existe noduli sau modificări ale pielii ori ale mamelonului. Dacă aceste semne apar, este posibil ca boala să fie mai avansată şi va trebui să mergi de urgenţă la medic. Există şi cancer mamar asimptomatic, de exemplu la femeile cu sânii voluminoşi, dar există şi femei cu volum mamar mai puţin generos care pot prezenta leziuni milimetrice. Aceste leziuni nu se simt la palpare, ci se observă numai în urma unei mamografii.

Dacă iei anticoncepţionale, nu ai un risc mai mare de a face un cancer mamar

Se spune despre tratamentul cu anticoncepţionale pe termen mediu şi lung că reprezintă  un factor de protecţie împotriva cancerului de sân, de aceea tinerele, care doresc să utilizeze anticoncepţionale, sunt încurajate s-o facă în mod sigur. Expunerea prelungită la estrogeni, fără progesteron, poate să crească riscul de cancer mamar, însă nu este cazul anticoncepţionalelor.

Alăptarea scade şansele de a suferi de cancer mamar

S-a demonstrat că sarcina şi alăptatul sunt factori care previn apariţia cancerului mamar. Femeile care n-au avut nicio sarcină şi n-au alăptat au un risc mai mare de a dezvolta cancer mamar, motiv pentru care proaspetele mămici sunt încurajate să alăpteze,  aceasta fiind benefică pe termen scurt şi lung, atât pentru copil, cât şi pentru mamă.

Cancerul de sân nu doare

Cu toate că acest tip de cancer de sân poate fi complet asiptomatic, se întâlnesc multe femei care se prezintă la medic cu dureri de sân, dar rareori se descoperă o tumoare malignă. Nu aştepta apariţia unor simptome deranjante pentru a merge la  medic!

Tratamentul hormonal de substituţie nu creşte riscul de cancer de sân

Terapia de substituţie hormonală la femeile care au simptome de menopauză accentuate creşte riscul de cancer de sân cu 3-5%, dacă expunerea este îndelungată. În acelaşi timp, este destul de mare riscul unei femei aflate la menopauză de a dezvolta cancer mamar. În cazul în care o femeie este depistată cu cancer mamar la menopauză, care a luat şi tratament de subtituţie hormonală, nu se poate afla dacă acel cancer a fost determinat de tratamentul administrat sau de riscul statistic pe care îl are fiecare femeie aflată în perioada de menopauză.

Un diagnostic de cancer mamar nu presupune extirparea sânului

Decizia de a extirpa sânul depinde foarte mult de tipul de cancer, de mărimea nodulului şi de stadiul în care a fost diagnosticată boala. Dacă este vorba despre un cancer mamar depistat precoce, de un nodul mic, fără suspiciune de invazie în alte părţi ale organismului, este posibil ca o intervenţie chirurgicală să extirpe doar nodulul şi o arie de ţesut sănătos.

Nu toţi cei diagnosticaţi cu cancer mamar fac chimioterapie

Nu toate femeile cu cancer mamar trebuie să facă chimioterapie. Există anumiţi factori pe care echipa medicală trebuie să-i analizeze pentru a verifica cât de agresivă şi de extinsă este boala şi care sunt riscurile de recidivă. Aceşti factori se vor reflecta într-o recomandare medicală personalizată pentru tipul de nodul pe care îl aveţi. Chimioterapia este doar una dintre terapiile medicale ce pot fi utilizate, alături de hormonoterapie, imunoterapie şi radioterapie.

Extirparea ganglionilor axilari nu provoacă neapărat un limfedem

Dacă sunt extirpaţi ganglionii axilari, nu apare întotdeauna un limfedem, adică o umflare a ţesuturilor moi cauzată de acumularea de lichid. Un risc general de limfedem este de 30% la femeile care au limfadenectomie şi de 5% la cele care au excizat doar ganglionul/ganglionii santinelă, dar aceste riscuri depind nu numai de tipul de operaţie, ci şi de recuperarea organismului. Se recomandă exerciţii precoce şi sistematice pentru a preveni apariţia limfedemului, dar chiar şi aşa poate să apară şi atunci  este nevoie de un tratament mai agresiv de suport. De asemenea, acestora li se mai recomandă drenajul limfatic şi fizioterapia.

Mama sau bunica au avut cancer mamar? Nu ai un risc mai mare de a face şi tu

Dacă mama sau bunica au dezvoltat cancer mamar în perioada de menopauză şi a fost un tip de cancer cu receptori hormonali prezenţi, este puţin probabil să existe un determinism genetic în declanşarea acestei boli, ceea ce nu înseamnă că nu ar trebui să fiţi mai vigilentă şi să faceţi controale perioadice şi screening mamar anual după vârsta de 45 de ani.

@unsplash