Inspirat dintr-o poveste reală, filmul este realizat în jurul lui Ben Campbell - excelent interpretat de Jim Sturgess, un tânăr geniu al matematicii, care, pe fondul unor probleme financiare, este convins să intre în echipa care a dat peste cap multe cazinouri din Las Vegas graţie unui sistem foarte bine pus la punct de numărare a cărţilor. Condusă de Micky Rosa (Kevin Spacey), echipa M.I.T. (Institutul de Tehnologie din Massachusetts) a reuşit să câştige sute de mii de dolari la vremea respectivă jucand blackjack.

Acţiunea pleacă de la faptul că Ben Campbell nu-şi permite să plătească taxa de şcolarizare la Harvard Medical School, în valoare de 300 de mii de dolari. A încercat să obţină o bursă şi a reuşit un scor bun la teste, însă i s-a transmis că nu o vă câştiga. În aceste condiţii, profesorul Micky Rossa îl convinge să facă parte din echipa care făcea furori în cazinourile din Las Vegas.

Acţiunea este electrizantă, cu multe răsturnări de situaţie, iar filmul a fost un mare succes la vremea lui. Deşi a avut un buget de doar 35 de milioane de dolari, încasările s-au ridicat la 159.8 milioane de dolari. De altfel, filmul a ocupat primul loc la box office în SUA şi Canada în primele 2 săptămâni de la lansare.

Filmările au început în martie 2007 şi au avut loc în special în Las Vegas, la Planet Hollywood Resort & Casino, Red Rock Casino şi Hard Rock Casino.

Acest film a iscat şi o controversă după apariţie. Scenariul 21: Şansa vieţii lui a avut la bază cartea Bringing Down the House. Totuşi, în carte protagoniştii aveau trăsături asiatice. Astfel, au existat voci care au acuzat echipa de producţie pentru faptul că în film nu există suficienţi actori cu trăsături asiatice, ci doar unul.

De altfel,chiar studenţii MIT din realitate care au inspirat apariţia cărţii şi ulterior a filmului, aveau trăsături asiatice. Aceştia au primit numeroase critici pentru că şi-au dat acordul ca filmul să fie făcut fără să se ţină cont de acest aspect.

Povestea reală a studenţilor de la MIT

Povestea studenţilor de la MIT care au format această echipă a început în 1980. În realitate nu a existat niciun profesor care i-a coordonat, ci ideea i-a aparţinut lui Bill Kaplan, un student eminent de la Harvard care nu avea suficienţi bani ca să-şi continue studiile.

El a format această echipă în 1980 şi i-a învăţat pe cei nouă colegi ai săi să numere cărţi la blackjack. Noua echipă a plecat la drum pe 1 august 1980, cu o investiţie de 89 de mii de dolari. Zece săptămâni mai târziu, ei şi-au dublat banii. Iniţial, profitul pentru fiecare oră jucată era în medie de 162.50 de dolari.

Pe măsură ce această metoda dădea roade, echipa a căutat membri noi. Cum făcea acest lucru? Prin intermediul unor flyere răspândite prin campusurile colegiilor sau prin recomandări. Candidaţii erau testaţi şi apoi primeau cursuri gratuite pentru a învăţa să numere cărţile.

În 1984, echipa ajunsese deja la 35 de membri şi câştigase în jur de 350 de mii de dolari. După anii 90, numărul membrilor a trecut de 80, iar aceştia erau împărţiţi în numeroase cazinouri, inclusiv în Canada.

Totuşi, cazinourile au început să se prindă de schema folosită de studenţi şi mulţi dintre membri au fost interzişi pe viaţă. Pe măsură ce membrii cheie au fost interzişi, grupul s-a micşorat şi în cele din urmă s-a desfiinţat (în decembrie 1993).