Cauza precisă pentru care sistemul imunitar începe să funcţioneze defectuos nu se cunoaşte. Totuşi, se pare că femeile sunt mai predispuse la a face o boală autoimună decât bărbaţii. Anumite boli autoimune sunt mai răspândite în funcţie de grupurile etnice (de exemplu, lupusul afectează mai mult afro-americanii şi hispanicii decât caucazienii), iar altele tind să afecteze membrii aceleiaşi familii. Incidenţa acestor boli este în creştere, iar cercetările arată că unii factori de mediu, precum expunerea la chimicale sau solvenţi, ar putea fi implicaţi în apariţia lor.
 
Există mai mult de 80 de boli autoimune şi multe dintre ele au simptome similare, ceea ce face ca stabilirea unui diagnostic clar să dureze în unele cazuri. Durerile musculare şi articulare, oboseala extremă, tulburările de concentrare sunt câteva semne de boală autoimună. Bolile autoimune nu se vindecă, dar pentru fiecare există metode de tratament care să ţină simptomele sub control. În plus, o alimentaţie echilibrată şi un program regulat de exerciţii fizice ajută pacienţii să aibă o viaţă cât mai aproape de normal.

Lupusul

Boală autoimună, lupusul eritematos sistemic se manifestă adesea doar la nivelul pielii, ca erupţie în formă de fluture pe faţă. La un procent mai mic de persoane, se poate prezenta ca boală sistemică caracterizată prin febră de cauza neinfecţioasă, dureri de cap, scădere în greutate şi umflarea încheieturilor membrelor. 9 din 10 pacienţi cu lupus sunt femei. Numărul mai mare de cazuri la femei arată că implicaţi în apariţia bolii ar fi hormonii feminini (estrogenul). Efectul favorizant al estrogenului asupra bolii explică de ce boala tinde să se agraveze în timpul sarcinii sau al administrării de anticoncepţionale orale.

Scleroza multiplă

Cea mai frecventă boală neurologică a adultului tânăr este scleroza multiplă. Este o afecţiune autoimună progresivă a sistemului nervos central (creier şi măduva spinării) manifestată prin slăbiciune a organismului, pierdere senzorială, dificultăţi în menţinerea echilibrului. Afecţiunea este de 2-3 ori mai frecventă la femei decât la bărbaţi, ceea ce arată că hormonii feminini ar fi implicaţi. La pacientele cu această boală, s-a observat agravarea simptomelor în jurul perioadei menstruale. Boala nu afectează fertilitatea femeilor.

Poliatrita reumatoidă

O altă afecţiune de origine autoimună este poliartrita reumatoidă. Specifică bolii este dereglarea sistemului de apărare a organismului, care are ca urmare producerea de anticorpi împotriva propriilor ţesuturi, pe care le consideră corpi străini. Ca răspuns, sistemul imunitar eliberează anumite substanţe ce provoacă inflamaţia articulaţiilor şi tendoanelor, uneori şi la nivelul organelor interne. Femeile au un risc de 3 ori mai mare decât bărbaţii de a fi diagnosticate cu poliartrită reumatoidă. Poate apărea la orice vârstă, cu incidenţă mai mare între 40 şi 60 de ani.