Te-ai obişnuit să-l ghidezi în tot ce face, să hotărăşti cu ce se îmbracă, ce mănâncă. Când era doar un bebeluş neputincios, era normal să se petreacă astfel. Pe măsură ce creşte însă, e nevoie şi de o schimbare de atitudine din partea ta. La fel ca orice om mare, şi copilul are preferinţe şi mai ales o curiozitate extraordinară de a descoperi lumea. Nevoia lui de cunoaştere şi dorinţa de exersare a abilităţilor devin probleme pentru tine, pentru că ai vrea să nu-ţi iasă din cuvânt. Când îi impui regulile cu forţa, fără a i le explica pe înţelesul lui, este de aşteptat să se revolte, să devină neascultător.

Lasă-l să ia decizii

Un exerciţiu bun pentru a preveni situaţiile de criză în care pur şi simplu nu te ascultă este acela de a-i permite să aleagă singur în diverse ocazii. Încurajează-l să decidă culoarea pereţilor din cameră, să-şi aleagă singur hainele, ce program să aibă într-o zi liberă, ordinea în care doreşte să facă anumite lucruri. Îl ajută să-şi satisfacă nevoile de a influenţa, de a fi ascultat, apreciat şi de a comunica. Expertul în educaţie Oana Moşoiu explică: „El trebuie să exerseze şi să înveţe alături de părinţi negocierea, faptul că nu orice îşi doreşte se poate realiza imediat sau cu orice preţ şi consecinţe.“

Pune-te în locul lui

Nu cred că există copil care să nu fi fost neascultător. Dacă pe tine, ca părinte, te prinde într-un moment în care eşti obosit, conflictul nu se rezolvă, din contră. Pe lângă o atenţie mai mare la stilul de viaţă, la odihnă, mai ales, este nevoie să-l înţelegi şi să-i explici că ştii prin ce trece. Dacă e înconjurat de-a lungul zilei de persoane cu un stil autoritar, care-i impun multe reguli şi nu sunt receptive la nevoile lui afective, seara copilul răbufneşte din orice. Se împotriveşte să facă ce i se cere, ţipă, loveşte, plânge, se descarcă emoţional. Un prim pas ca totul să treacă la fel ca o ploaie de vară este să te cobori la nivelul lui la propriu şi la figurat, mai precis să te aşezi lângă el pentru a vă putea privi şi să-ţi imaginezi cum ai reacţiona în locul lui.

Fixaţi regulile după ce se calmează

Poate ţi s-a întâmplat să-l iei pe cel mic de la bunici sau de la grădiniţă şi să înceapă să facă nazuri, să încalce toate regulile, după ce s-a purtat bine toată ziua. E momentul să-i reconfirmi că-l iubeşti, că are sprijinul tău emoţional, dar şi că nu-i accepţi purtarea. E bine să-l laşi să plângă, să-ţi spună astfel că i-a fost dor, că s-a simţit abandonat. Abia când se calmează, poţi discuta despre ce trebuie să înlocuiască acel comportament nepotrivit într-o situaţie viitoare. Conflictul dintre voi nu se va accentua, ci veţi fi mai apropiaţi dacă te referi exact la modul în care s-a purtat în acea situaţie, fără a-l eticheta ca fiind rău şi fără a generaliza. Nu uita că trece printr-un proces de învăţare care se realizează cu fiecare situaţie concretă de viaţă!

Sfatul specialistului

Oana Moşoiu, formator în cadrul Programului naţional de educaţie pentru părinţi Şcoala Familiei

În situaţii de criză, când copilul se revoltă şi nu ascultă, este potrivit ca părintele să adopte o atitudine calmă. Nu trebuie să reacţioneze pe loc, cu acelaşi tip de energie (de multe ori negativă), ci să-i ia mâinile în mâinile sale şi să încerce contactul vizual, calmându-l prin vorbe liniştite, în mod empatic: „Ştiu că eşti foarte supărat! Sunt cu tine aici şi, dacă vrei să plângi, eu stau aici cu tine şi poţi să plângi în braţele mele“.