Se ştie că Mucenicii erau soldaţi creştini şi făceau parte din Legiunea a XII-a Fulminată din Armenia. Aceştia nu erau doar români de origine, ci şi greci sau armeni. Guvernatorul Armeniei i-a silit să se închine idolilor. Pentru că au refuzat, au fost întemniţaţi şi bătuţi cu pietre. Lor li s-au arătat semne divine ce le-au întărit credinţa. Guvernatorul i-a condamnat la moarte prin îngheţare, în lacul Sevastia.


Sfinţii 40 de Mucenici - Tradiţii şi obiceiuri

În tradiţia populară, în zonele rurale, în această zi plugurile tuturor gospodarilor erau adunate pe islazul sătesc şi preotul făcea o slujbă de sfinţire a apei. Cu această agheasmă se stropeau plugurile şi toate uneltele agricole. Gospodarii mergeau în procesiune pe ogoare şi fiecare plugar trasa prima brazdă pe ogorul său. Astăzi se mai păstrează tradiţia ca ogoarele şi grădinile să fie stropite cu agheasmă, simbolul sănătăţii şi prosperităţii.

În ziua praznicului, în tradiţia populară se spune că Sfinţii Mucenici se întâlnesc şi participă la un ritual de dezgheţare a pământului şi de „ slobozire" a căldurii pe ogoare şi în grădini. Şi în prezent, vârstnicii satelor mai „bat" pământul în această zi cu bâtele spunând: „Intră frig şi ieşi căldură,/ Să ne fie vreme bună/pentru plug şi arătură". Totodată, prin această acţiune magică, bătrânii înarmaţi cu bâte vor să trezească forţele adormite ale pământului. În acelaşi scop se aprind şi focurile rituale.


În ziua Sfinţilor Mucenici se face prognoza vremii până la sfârşitul anului. De secole, se spune că, dacă plouă în această zi, va ploua şi în ziua de Paşti. Însă, dacă tună în timpul zilei, este un semn bun: va urma o vară favorabilă culturilor, iar recoltele vor fi mai mari decât speră gospodarii. În schimb, când în ajunul sărbătorii este vreme rece şi îngheaţă pământul, în mod cert, va urma o toamnă lungă.

În Muntenia, femeile stropesc obiectele din gospodărie cu agheasmă cu ajutorul unui pămătuf de busuioc: vasele în care gătesc de post, apoi pe cele folosite la prepararea bucatelor pentru sărbătorile de familie, lucrurile de îmbrăcăminte şi proviziliile din cămară, pentru a avea hrană până la recolta următoare.


Ce nu ai voie să faci pe 9 martie

Pe 9 martie nu se lucrează, fiind sărbătoare de cruce roşie. Tradiţia spune că pentru a fi sănătosi, în dimineaţă zilei de 9 martie se va spune o rugăciune către cei 40 de Mucenici.

Cu o seară înainte insă, toţi creştinii trebuie să pregătească mucenicii munteneşti sau pe cei moldoveneşti, care trebuie să fie impărtiti celor săraci, dar doar după ce au fost sfinţiţi la biserică.  


În această zi, nu avem voie să fim supărati şi să purtăm dusmănie nici măcar celor care ne-au făcut rău. Se crede că cine nu ţine cont de acest lucru va avea o perioadă de vară în care va avea parte de multe probleme.

De asemenea, nu trebuie să daţi bani cu împrumut în ziua de 9 martie şi nici să cereţi cuiva. Astfel, nu veţi mai avea probleme cu sporul banilor, iar paguba şi bolile vă vor ocoli. 


Reţete de mucenici

Pe data de 9 martie, an de an, gospodinele se pun pe gătit. Toate prepară mucenici, fie că e vorba de mucenicii moldoveneşti, din aluat de cozonac, fie că e vorba de mucenicii munteneşti cu nucă, o reţetă simplă.


Sursă: jurnalul.ro, a1.ro