Istoria nu este întotdeauna ceea ce pare. De exemplu, lucrarea lui Rosalind Franklin, omul de ştiinţă britanic a cărui cercetare din anul 1952 a condus la descoperirea structurii ADN-ului, a fost confiscată de colegi de sex masculin care au afirmat că ei au fost descoperitorii şi nu i-a fost acordat niciun merit lui Franklin. Descoperă ce alte femei au avut realizări notabile şi au schimbat lumea!

Rosalind Franklin

Lucrarea savantului britanic Rosalind Franklin a fost parte integrantă a descoperirii structurii ADN-ului. În anul 1952, în timp ce lucra la Kings College din Londra, a obţinut imaginea difracţiei cu raze X care a confirmat teoria dublei spirale. Astăzi este la fel de faimoasă pentru această descoperire ca şi pentru ceea ce i s-a întâmplat. După ce au văzut fotografia lui Franklin şi notiţele ei nepublicate, oamenii de ştiinţă Francis Harry Compton Crick şi James Dewey Watson şi-au anunţat descoperirea fără a o menţiona pe Franklin. Ei au primit Premiul Nobel pentru fiziologie în anul 1962. Franklin a murit de cancer ovarian în 1958, posibil ca urmare a expunerii la radiaţii în timpul muncii sale, dar descoperirile ei asupra virusurilor şi ADN-ului au continuat să schimbe domeniile ştiinţei după dispariţia sa.

Indira Gandhi

A fost fiica lui Jawaharlal Nehru, primul prim-ministru al Indiei, Indira Gandhi a ocupat ea însăşi poziţia de prim-ministru şi a condus naţiunea timp de aproape 16 ani neconsecutiv, înainte de asasinarea ei în octombrie 1984. În timpul mandatului, realizările ei s-au dovedit a avea consecinţe durabile pentru ţara ei, aliaţi şi chiar duşmani. Ea a condus India în războiul cu Pakistan, care a dus la crearea Bangladeshului, şi a adoptat o controversată stare de urgenţă de 21 de luni, restricţionând multe drepturi constituţionale ale cetăţenilor. Pentru unii, este o naţionalistă venerată. Nu există nicio îndoială că ea a schimbat lumea.

Virginia Apgar

Cariera Virginiei Apgar a fost presărată cu premii. În anul 1937, a devenit prima femeie anestezistă certificată şi prima femeie care a obţinut gradul de profesor la Colegiul Medicilor şi Chirurgilor, unde a fost prima profesoară de anestezie. În 1952, a prezentat un sistem în cinci paşi pentru evaluarea stării copiilor nou-născuţi imediat după naştere şi periodic după aceea. În timpul testului în care se evaluează culoarea pielii, ritmul cardiac, reflexele, tonusul muscular şi respiraţia, bebeluşilor li se acorda mai multă atenţie după naştere decât de obicei, ceea ce a prevenit multe probleme care nu puteau fi remediate dacă erau observate prea târziu. Testul APGAR s-a răspândit în curând în întreaga lume, iar astăzi, în orice spital modern fiecare bebeluş este privit mai întâi prin ochii medicului Virginia Apgar.

Melita Bentz

Când simţi că nu poţi face faţă unei noi zile fără o ceaşcă de cafea, ar trebui să te gândeşti la Melitta Bentz, o gospodină nemţoaică. Ei i se datorează inventarea filtrului de cafea din hârtie. Se întâmpla la Berlin, în anul 1908. Bentz a decis să folosească o bucată de hârtie tip sugativă din caietul de şcoală al fiului ei pentru a filtra cafeaua. Trucul s-a răspândit în curând în întreaga lume, iar Bentz şi soţul ei, Hugo, au creat filtrul de cafea care a condus la punerea pe picioare a unei afaceri de succes.

Rachel Carson

Cartea lui Rachel Carson din 1962, „Silent Spring”, a dat startul mişcării ecologice moderne şi a fost numită una dintre cele mai influente cărţi. În momentul publicării cărţii, Carson era o scriitoare capabilă să explice ştiinţa, astfel încât toată lumea s-o poată înţelege. În cartea ei, a arătat efectele pe care le au pesticidele precum DDT-ul asupra florei şi oamenilor. Şi-a susţinut afirmaţiile cu dovezi şi a reuşit să combine o prezentare simplă cu o serie formidabilă de statistici. Impactul a fost extraordinar. Multe grupuri, acte legislative şi agenţii guvernamentale au fost inspirate de cartea ei. Industria pesticidelor a atacat-o pe Carson, dar ea a continuat să lupte până la moartea sa provocată de un cancer de sân, în anul 1964. La aproape 60 de ani de la publicare, cartea ei rămâne la fel de relevantă.

Kalpana Chawla

Inginer aerospaţial, Kalpana Chawla şi-a părăsit ţara natală, India, şi s-a mutat în Statele Unite ale Americii pentru a urma o carieră în ştiinţă. La mijlocul anilor `90, a simţit nevoia de o nouă provocare. Chawla a fost acceptată în corpul astronauţilor NASA în anul 1994 şi selectată pentru prima ei misiune spaţială 2 ani mai târziu, când a devenit prima femeie de origine indiană care a zburat în spaţiu. Din păcate, cariera ei a fost întreruptă atunci când naveta spaţială Columbia al cărei echipaj o includea pe Chawla a explodat în timpul reintrării sale în atmosfera Pământului în anul 2003. I s-a acordat postum Medalia Zborului Spaţial NASA şi medalia NASA Distinguished Service.

Eugenie Clark

A fost un pionier al domeniului ihtiologiei. A efectuat zeci de scufundări şi a descoperit câteva specii noi de peşti. A fost una dintre puţinele femei de origine japonezo-americană care au lucrat în biologia marină în anii `40, `50 şi `60. Spre deosebire de mulţi dintre colegii ei, nu s-a temut să fie printre primii ihtiologi care au explorat Marea Roşie. În afara oceanului, Clark a învăţat lumea despre viaţa marină şi a luptat pentru risipirea mitului despre violenţa despre rechinilor, atrăgându-şi porecla de „doamna rechinilor”.

FOTO: Instagram