Adevărat şi fals despre durerile de cap
Se spune că după 45 de ani o durere persistentă de cap poate marca începutul menopauzei. Alţii cred că poate fi semnul unor boli ale creierului! Cât adevăr să fie în toate acestea?
Fără doar şi poate,o durere intensă de cap (denumită în termeni medicali,migrenă,cefalee sau nevralgie) îţi poate da o stare foarte proastă. Crizele mai lungi de patru ore pot fi însoţite adesea de greaţă (aceasta se poate accentua la parfumuri mai intense sau la unele mirosuri chimice,precum vopsea,clor…),ameţeală,sensibilitate la lumină şi la sunete puternice. Oricum,o durere de cap care-ţi tulbură liniştea mai mult de 48 de ore (chiar şi după ce ai luat unul sau două comprimate de ibuprofen sau paracetamol) “cere” consultul imediat al unui medic specialist. Dacă durerea de cap poate anunţa o serie de afecţiuni neurologice vei afla în continuare!
FALS. O migrenă poate anunţa o tumoare cerebrală.
Nu trebuie să te îngrijorezi dacă eşti diagnosticată cu sindrom migrenos,o afecţiune ce poate fi moştenită genetic! Există deja o serie întreagă de tratamente care vindecă complet această boală benignă (care nu dezvoltă cancer). Foarte de rar se întâmplă ca o durere de cap să fie semnul unei leziuni ale creierului,spun specialiştii. Tot ei mai spun că femeile fumătoare,care iau pilule contraceptive,sunt mai predispuse la accidente vasculare cerebrale decât cele care suferă de sindromul migrenos. În altă ordine de idei,o criză tipică nu necesită o analiză amănunţită precum este RMN-ul,însă un control la un medic internist te poate ajuta să previi alte serii dureroase.
ADEVĂRAT. Primăvara şi vara se accentuează numărul nevralgiilor din cauza schimbărilor bruşte de presiune atmosferică.
Dacă eşti meteodependentă (adică eşti sensibilă la schimbările de presiune) vei resimţi,cu siguranţă,schimbările de vreme printr-o durere persistentă de cap. Uneori,ea poate fi însoţită de indispoziţii şi chiar de depresie. Cum sunt posibile toate acestea? Ei bine,primăvara,când schimbările meteorologice sunt mai dese,tensiunea arterială creşte şi poţi avea palpitaţii,o senzaţie de apăsare în piept şi dureri de cap. Slăbiciunea care se instalează în corp (după episodul nevralgic) poate trece de la sine. De aceea,nu trebuie să te alarmezi dacă descoperi că eşti meteosensibilă.Acest lucru nu înseamnă că eşti bolnavă.
FALS. Frecvenţa durerilor de cap creşte după menopauză.
La majoritatea femeilor,durerile de cap scad ca frecvenţă după perioada de menopauză. Acestea apar de regulă în perioada când suntem mai fertile din cauza dezechilibrelor hormonale (mai exact,este vorba despre nivelul de estrogeni) şi apar de obicei în timpul menstrelor. După instalarea menopauzei,aceste dezechilibre încep să scadă în aproximativ două treimi din cazuri,spun specialiştii. Foarte rar se întâmplă ca menopauza să declanşeze dureri de cap puternice.
ADEVĂRAT. Migrenele pot debuta cu dificultăţi de vorbire şi cu probleme de vedere.
Aproape 30% dintre durerile de cap care apar la adulţi pot fi anunţate de probleme neurologice tranzitorii. Din cauza diminuării puterii de concentrare pot apărea dificultăţi de vorbire,dar şi unele fenomene vizuale,precum sunt punctele sau liniile luminoase apărute în câmpul vizual (migrenă oftalmică) care pot ţine între 10 şi 30 de minute. De genere,acestea dispar după ce durerea de cap s-a instalat pe deplin în drepturi. Uneori,îţi pot amorţii şi mâinile şi degetele,sau doar o parte de feţei.
FALS. Consumul excesiv de cafea sau lipsa meselor nu au nicio legătură cu apariţia migrenelor.
Dacă ai dureri de cap din ce în ce mai dese e indicat să treci în revistă o serie de factori care-ţi pot favoriza apariţia lor. Odată ce le vei indentifica vei şti cum să te fereşti. Aşadar,consumul excesiv de cafea,ceai verde,cicolată,energizante sau vin roşu pot da dureri puternice de cap. Mai mult,stilul neechilibrat de viaţă,adică lipsa meselor şi a programului neregulat de odihnă,stresul,încăperile neaerisite,poluarea şi fumul de ţigară pot contribui,mai mult ca sigur,la apariţia lor.
Info:Dacă durerea de cap persistă mai mult de 24 de ore şi este însoţită şi de febră sau vărsături se recomandă consultul de specialitate.
