Potrivit definiţiei, superstiţia este lipsită de sens: „O credinţă sau o practică rezultată din ignoranţă, frică de necunoscut, încredere în magie sau şansă, ori o concepţie falsă a cauzalităţii‟. Cu alte cuvinte, o superstiţie este „o acţiune care este incompatibilă cu ştiinţa”, a declarat Stuart Vyse, psiholog şi profesor american, pentru CBS. Totuşi, deşi vorbim despre un set de credinţe presupus a fi iraţional, superstiţiile au un număr surprinzător de mare de adepţi. Milioane de oameni din toată lumea au temeri legate de ziua de vineri, 13, şi nu puţin sunt cei care recurg la gestul de a ciocăni în lemn, în scopul de a alunga ghinionul. Care este explicaţia pentru care, în prezent, sunt foarte mulţi cei care cred că superstiţiile ne pot afecta soarta şi continuă să le susţină?

Transmise din generaţie

În primul rând, superstiţiile sunt înrădăcinate în viaţa fiecărui om încă din primii ani, pentru că fac parte din tradiţiile regăsite în multe culturi. „Adulţii le transmit copiilor de mici”, a declarat Stuart A. Vyse, autorul cărţii „Crede în magie: psihologia superstiţiei”, pentru LifeHacker. „Procesul de bază al socializării reprezintă o parte majoră a superstiţiilor”. În al doilea rând, credinţele acestea pot fi un mecanism de control, cu efect de liniştire. „Trăim într-o lume în care nu puteţi controla întotdeauna rezultatul”, spune Vyse. De aceea, continuă acesta, „Superstiţiile tind să apară în aceste contexte şi anume, te ajută să crezi că faci tot ce poţi să ţii sub control lucrurile". De aceea, superstiţiile ajung să aibă un impact aproape de real în vieţile noastre.

De ce 13? De ce pisicile negre şi nu albe?