Doar 16 calorii la suta de grame

În deserturi,rubarba are un gust unic,dulce-acrişor,şi o textură plăcut crocantă. În plus,planta are un aport caloric extrem de scăzut – 16 calorii la suta de grame. E adevărat că aciditatea plantei trebuie compensată cu un adaos ceva mai mare de zahăr – dar la fel de bine poţi să o neutralizezi cu miere,ceea ce dă deserturi sănătoase şi uşoare. De asemenea,anumite ierburi aromate adăugate în compoziţia deserturilor îi temperează gustul acrişor şi diminuează astfel cantitatea de zahăr ce trebuie adăugată.

Sursă de vitamina C

Sezonul rubarbei se întinde din mai până-n iulie. Peţiolul descojit al plantei este bogat în vitamina C,în minerale preţioase – potasiul şi calciul-,şi în fibre.

Planta este un ingredient nelipsit în medicina tradiţională chineză şi asiatică. Se crede că Marco Polo a adus-o în Europa,unde a fost cultivată mai pentru tămăduirea diferitelor beteşuguri.  

Abia în secolul al XVIII-lea,planta a fost cultivată pentru consum. Şi astăzi,rubarba este folosită la fel:i se descojeşte peţiolul (codiţa care leagă frunza de tijă),se taie bucăţi şi se foloseşte atât în deserturi cât şi în mâncăruri dulci-sărate.

Dulceţuri sau compoturi

Ca să fie bun de gătit,peţiolul rubarbei trebuie să fie ferm,dens şi casant. Cel roşu-carmin,provenind de la anumite varietăţi ale plantei,are o textură mai moale ca cel verde. „Codiţele“ descojite nu se păstrează la frigider mai mult de 2 zile,căci se înmoaie rapid. Fie le găteşti proaspete,fie le congelezi,după ce le-ai spălat,descojit şi tăiat în cubuleţe. Nu folosi alte părţi ale plantei,sunt toxice!

Singură sau amestecată cu zmeură,căpşuni sau afine,rubarba dă minunate dulceţuri,dar şi compoturi,tarte,siropuri,sorbeturi. Poate fi folosită şi în sosuri dulci-acrişoare (chutney),menite să acompanieze peştele gras de tip macrou sau somon,dar şi carnea de raţă.


Citeşte şi:

Perele,fructele ideale pentru reglarea digestiei

Ardeiul te ţine tânăr şi liniştit!