Beneficiile consumului de linte: motive pentru care merită să o incluzi în alimentaţie

31 octombrie 2020   Dezvoltare personală

Mai simplu de preparat decât sora ei fasolea, lintea este un aliment preferat în multe dintre bucătăriile lumii. Ai la îndemână o varietate de tipuri de linte, bogate în nutrimente esenţiale sănătăţii tale. Află în cele ce urmează ce beneficii îţi aduce consumul de linte.

Plantă anuală leguminoasă ale cărei seminţe se dezvoltă în păstăi, la fel ca mazărea şi fasolea, lintea a primit denumirea ştiinţifică „Lens culinaris“ datorită seminţelor curbate în formă de lentilă. Este considerată una dintre cele mai vechi recolte domesticite din lume. Istoricii spun că lintea a fost cultivată acum mii de ani î.H., începând din Orientul Mijlociu şi adusă în zonele Asiei de Vest, Asiei Centrale şi ale Americii. Din dieta grecilor, romanilor şi egiptenilor, lintea era un aliment de nelipsit, fiind accesibil şi mai puţin costisitor oamenilor. 

Lintea, beneficii antioxidante

Boabele conţin, printre altele, polifenoli care au acţiune puternic antioxidantă. Anumiţi polifenoli din linte pot avea un rol de protecţie anticancer şi pot ajuta la reglarea nivelului de zahăr din sânge. De altfel, unele cercetări în domeniu sugerează că lintea poate creşte nivelul colesterolului bun (HDL) din sânge în cazul persoanelor supraponderale şi al celor cu diabet de tip 2. De asemenea, ar putea scădea nivelul tensiunii arteriale.

Valoare nutriţională

Calculată la doza zilnică recomandată, o porţie de 100 g de linte conţine: 114 calorii, 1% grăsimi totale (preponderent grăsimi polinesaturate), 7% carbohidraţi, 18% proteine, 10% sodiu, 28% fibre, 1% calciu, 18% fier, 8% potasiu, 28% cupru, 9% magneziu, 21% mangan, 26% fosfor, 5% seleniu, 12% zinc, 7% vitamina B3, 13% vitamina B5, 6% vitamina B2, 14% vitamina B1, 14% vitamina B6, 2% vitamina C, 1% vitamina K.

Unde şi cum depozitezi lintea

Lintea uscată se depozitează timp de un an într-un recipient etanş, într-un loc întunecat, uscat şi răcoros. După gătit, lintea se poate păstra o săptămână la frigider sau până la trei luni la congelator.

Sfatul specialistului

Stoian Raul Nicolae, tehnician nutriţionist, stoianraulnicolae@gmail.com

Lintea este una dintre cele mai vechi leguminoase cultivate. Ea este catalogată ca aliment de grad nutriţional A datorită conţinutului ridicat de elemente nutritive, de exemplu: proteină vegetală, fibre, fosfor, fier, vitamina B, magneziu şi conţinutul extrem de scăzut de grăsimi. Lintea este clasificată după culoarea pe care o are sau regiunea de unde vine. Astfel, există: maro, verde, galbenă, roşie, neagră. Alături de soia, lintea este opţiunea alimentară preferată de vegetarieni şi de populaţiile cu tradiţie vegetariană. Datorită timpului de fierbere redus, lintea este o excelentă alternativă la fasole. Beneficii: stabilizează nivelul de zahăr din sânge prin conţinut de fibre, creşte nivelul de energie prin completarea rezervelor de fier, stimulează sistemul imunitar prin conţinut de zinc şi magneziu, ne ajută să ne atingem necesarul zilnic de proteine.

FOTO Shutterstock.com / Arhivă personală 

Mai multe