Prea multă intimitate la serviciu strică!

Confidenţele făcute la o cafea, savurată în compania colegilor de birou, ne ajută să ne relaxăm, dar şi să socializăm. În egală măsură, riscă să ne construiască o reputaţie proastă. Aşa că ai grijă ce şi cât faci public, de la 9.00 la 17.00, din viaţa ta personală!

Bariera dintre personal şi profesional tinde să dispară.

Şi asta pentru că ne petrecem atât de mult timp la muncă (uneori mai mult decât cu familia),încât începem să avem nevoie pe lângă noi de urechi atente tot timpul.

„Micile bârfe” pot să ungă mecanismul care mişcă o echipă,însă,când se depăşesc anumite limite,dăunează grav atmosferei de muncă din fiecare zi.

Prin urmare,relaţiile cu cei de la birou trebuie revizuite,iar anumite greşeli,corijate.

Evită să te dai în spectacol!

Dacă eşti o persoană extrovertită,ai tendinţa să-ţi etalezi viaţa personală în orice conversaţie.

Colegii de muncă sunt primii spectatori şi asta îţi place!

Problema apare atunci când toate destăinuirile ajung să fie interpretate greşit.

Identitatea noastră socială este construită prin ceea ce spunem,dar şi ceea ce spun ceilalţi despre noi.

Soluţia?

În momentul în care te închizi în tine,colegii te vor cataloga drept o persoană antipatică sau vor crede că ai ceva de ascuns.

Micile discuţii duc la o atmosferă destinsă de lucru,dar cu o limită. Un punct bun de pornire pentru stabilirea acestei limite poate fi un exerciţiu de imaginaţie.

Imaginează-ţi că le-ai împărtăşi colegilor de serviciu lucruri ca prezenţa unei noi persoane în viaţa ta,disputele conjugale,certurile cu părinţii sau faptul că îţi place să bei un pahar de vin seara,după cină.

Există riscul să fii catalogată drept uşuratică,isterică,un copil rău sau chiar alcoolică!

De asemenea,rezistă tentaţiei de a comenta la adresa unui coleg sau a şefului,chiar dacă la sfârşit ai putea avea impresia că eşti privită mai bine de către ceilalţi.

Şi nu uita:discuţiile înseamnă să-i laşi şi pe ceilalţi să vorbească,altfel dialogul se transformă într-un monolog!

Controlează-ţi emoţiile

Eşti puternic marcată de ceva ce ţi s-a întâmplat pe plan personal,ai tendinţa să faci din asta o dramă şi să cerşeşti compasiune!

Prima impresie este că nu vei reuşi să treci peste aceste probleme şi că nu-ţi vei mai regăsi vreodată echilibrul.

Comunică scurt faptul că ai o problemă. Nu dezvolta un film despre asta!

Emoţiile sunt de fapt energii care ajung peste tot şi sunt contagioase!

Rişti să pui în pericol bunul mers al echipei prin detalierea unor probleme care nu o privesc,în ansamblu.

E adevărat însă:camuflarea emoţiilor poate fi extrem de dificilă.

În cazul în care paharul se umple,retrage-te într-un spaţiu privat şi aplică un exerciţiu simplu:inspiră şi expiră adânc şi încet,de trei ori,iar în timpul acesta gândeşte-te la emoţiile şi reacţiile fizice pe care doreşti să le domoleşti.

Nu ignora semnalele grupului

Lucrezi într-un colectiv extrem de unit? Colegii ies în oraş în grup ori de câte ori au ocazia?

Eşti martora destăinuirilor de luni dimineaţă despre weekendul care tocmai a trecut?

Implicarea într-o aşa echipă ar părea consecinţa firească,nu?

Marea majoritate a echipelor dintr-o companie se situează la extremele artei conversaţiei şi a socializării.

În unele nu se vorbeşte deloc,iar în altele se vorbeşte prea mult. Echilibrul între aceşti doi poli este realizat de fiecare „jucător“ al echipei.

Vacanţa pe care ai petrecut-o cu cei apropiaţi poate fi o poveste demnă de „1001 de nopţi“,însă elementele destăinuite trebuie alese cu grijă,de la cele picante şi plăcute,la cele mai puţin savuroase.

Limitează-te la „poveşti“ care să dureze cât o pauză de cafea!