Cum să faci diferenţa între produsele alimentare autentice şi imitaţii
Ştiai că 2 din 3 pizza servite în Italia sunt făcute cu ingrediente ne-italiene? Cu ocazia unui seminar recent, s-a vorbit despre contrafacerea produselor alimentare tradiţionale şi despre educarea gustului consumatorilor.
Contrafacerea alimentelor tradiţionale-un fenomen mondial
Seminarul „Protejarea produselor agroalimentare MADE IN ITALY în România” a fost organizat de către Agenţia ICE Bucureşti şi Camera de Comerţ Italiană pentru România,sub patronajul Ambasadei Italiei,şi şi-a propus să aducă în atenţia publicului tema protejării produselor italiene autentice.
Contrafacerea produselor italiene şi aşa-numitul „italian sounding” (produse prezentate sub o marcă cu rezonanţă italiană,dar care provin din alte ţări) sunt două fenomene în continuă creştere. În acest fel,consumatorul este păcălit cu bună-ştiinţă.
S-a calculat că cifra de afaceri estimată a imitaţiilor de produse „Made in Italy” este de aproximativ 60 de miliarde de Euro la nivel mondial.
Pericol pentru siguranţa alimentară a consumatorului
Cu alte cuvinte,nu numai economia italiană este păgubită,dar şi buna-credinţă,ba chiar sănătatea consumatorilor. Să zicem,spre exemplu,că te duci la magazin ca să cumperi Mozzarella,de care ai nevoie pentru a prepara o salată „caprese”,şi te abia acasă observi că produsul e fabricat în Polonia. Şi,parcurgând lista ingredientelor,îţi mai dai seama că brânza respectivă nu a fost preparată din lapte de bivoliţă,aşa cum prevede reţeta tradiţională,ci din lapte de vacă.
Sau cumperi un „Prosciuto italiano” care arată bine,care afişează pe etichetă steagul Italiei şi sloganul „gustoso” – ca să descoperi,dacă ai răbdare să citeşti specificaţiile tipărite mărunt,că alimentul vine din Germania.
„Am mânca italieneşte înseamnă şi istorie,şi cultură,şi tradiţie”,a spus Luca Gentile,directorul Agenţiei ICE Bucureşti. Domnia sa a mai ţinut să sublinieze că produsele care dau senzaţia de „italienism” denaturează gustul preparatelor autentice. Uleiul de măsline,roşiile pasate la conservă,brânzeturile,mezelurile,pastele care par a fi „Made in Italy”,dar nu sunt,pot pune în pericol inclusiv siguranţa alimentară a consumatorului.
Falsuri în supermarketurile româneşti
Produsele „italienizate„ sunt prezente inclusiv în supermarketurile româneşti:la seminar a fost prezentat „Raportul de constatare a cazurilor de italian sounding în România”,o cercetare realizată de Camera de Comerţ Italiană pentru România în rândul marilor retaileri.
Au fost depistate,în 9 hipermarketuri,32 de produsecare imitau stilul produselor italiene-dintre care 17 produse lactate,5 cutii de paste,4 salamuri şi 6 conserve.
Concluzia? O modalitate prin care poate fi combătut fenomenul de imitaţie este informarea publicului şi educarea gustului său. Tocmai de aceea,după seminar a fost organizată o mini-expoziţie de vinuri şi produse alimentare italiene veritabile,iar invitaţii au avut prilejul să se familiarizeze cu inconfundabilele arome şi savori.
Citeşte şi: