Învaţă să-ţi asculţi organismul!

Nu trebuie să ignori ceea ce-ţi spune organismul, deoarece el răspunde la modul în care tu te simţi. Nu-ţi stăpâni emoţiile. Ascultă-ţi inima şi las-o să acţioneze.

Multe boli sunt cauzate,sau sunt o consecinţă directă a emoţiilor acumulate în timp şi care au fost reprimate. Acest lucru se întâmplă pentru că am învăţat să trăim în mod constant în alertă. Acest lucru ne împiedică să fim cu adevărat conştiente de ceea ce se întâmplă în interiorul corpului nostru.În plus,corpul are nevoie să fie ascultat deoarece toate răspunsurile se află în nelinişti şi regrete,în gândurile care ne frământă,chiar dacă par să nu ne îngrijoreze.Sistemul digestiveste considerat al doilea creier deoarece acţionează independent de creier. Cercetătorii au ajuns la concluzia că 95 % din serotonina eliberată în organism este produsă pentru îndeplinirea funcţiilor sistemului digestiv. Acesta este unul dintre motivele pentru care ar trebui să dezvoltăm modul în care corpul are nevoie să fie ascultat.

Aşadar,de unde începem?

Începem cu lucrurile simple. Dacă eşti obosită,trebuie să te odihneşti. În plus,ori de câte ori simţi nevoia să plângi,fă-o. Trebuie să învăţăm să observăm reacţiile,respiraţia şi inima. Trebuie să ascultăm sinele nostru interior. În plus,atunci când citeşti,ce simţi? Te simţi diferit în funcţie de tema cărţii?

Trebuie să ai încredere şi să recunoşti înţelepciunea înnăscută a

. Nici măcar nu trebuie să ştim exact ce se întâmplă în corp,pentru a răspunde. Răspunsurile ne sunt oferite de el însuşi.

Tristeţea şi durerea,cei mai mari aliaţi:

Am învăţat că mereu trebuie să fim într-o stare de spirit bună,cu o părere foarte bună despre viaţă. Şi totuşi,nu am înţeles pe deplin că ceea ce este mai important este felul în care noi ne simţim.

Poate că nu ar trebui să subevaluăm tristeţea şi durerea. Acestea sunt două dintre profesorii mari ai naturii,care sunt aici pentru a ne ajuta să trecem prin viaţă. Negând aceste emoţii este o reacţie culturală care a fost impusă asupra noastră de-a lungul anilor. Noi nu am fost învăţate să facem faţă durerii,dar nici că organismul trebuie să ştie cum să facă acest lucru. În plus,plânsul este doar un alt mod de a canaliza energia şi înţelege corpul. De aceea,nu trebuie reprimat.

Ceea ce este interesant este modul în care ne reprimăm expresia completă a emoţiilor. Acest lucru îl facem prin luarea de medicamente sau practicarea de sport. Ori de câte ori facem asta,se produc endorfine în corp,fiind hormoni care reprimă lacrimile şi care împiedică canalizarea acestor sentimente.

Lacrimile de bucurie şi cele de tristeţe sunt compuse din lucruri diferite şi sunt provocate de hormoni diferiţi,precum şi din motive diferite. De aceea,este important să lăsăm corpul să ne răspundă. Ori de câte ori permitem să fie eliberate aceste

,trupul şi sufletul se simt curaţi.

Atât fericirea cât şi tristeţea sunt un ajutor în digerarea vieţii. Acest lucru aduce claritate mentală,şi de  multe ori nu este prea târziu să ne dăm seama ce trebuie să facem,sau cum să ne comportăm la un moment dat pentru a ne simţi bine.