Poţi fi fericită fără să fii perfectă

Peste tot ţi se spune cum să te îngrijeşti pentru a fi perfectă ca şi cum de asta ar depinde fericirea. Şi dacă ea nu ţine neapărat de perfecţiune?

De unde obsesia pentru perfecţiune?

Nu eşti nici prima şi probabil nici ultima care îşi doreşte să fie ireproşabilă. Chiar şi în anii ’50,pe când întreţinerea casei era principala ocupaţie a majorităţii femeilor,acestea îşi doreau să devină „soţii perfecte”. Acum,s-au adăugat faţete noi. Femeile ar face orice să fie considerate mame şi amante perfecte. Atunci când renunţă să mai facă eforturi,reclamele cu femei superbe care fac totul ca la carte sau chiar laudele primite de prietene sau de câte o vecină bună gospodină te fac să te simţi vinovată şi nefericită.

Chiar poţi fi perfectă?

Din păcate răspunsul este negativ. Aşa că ar fi mai bine să te gândeşti că fiecare este bun la ceva anume. Poate vecina aceea lăudată gătea ea bine,dar nu mai avea timp să facă teme sau să dea un sfat copiilor. Poţi fi mulţumită de tine şi fără să fii perfectă. Lasă deoparte complexele şi încearcă să faci lucrurile cât mai bine,astfel încât să n-ai ce să-ţi reproşezi ţie însăţi.

Priveşte partea plină a paharului!

Gândurile negative mai mult îţi pun beţe în roate şi te fac să te simţi neîmplinită. Concentrează-te asupra lucrurilor care îţi reuşesc şi fii mai puţin dură cu tine însăţi. Când te supără gândurile negative,caută să vezi care este cauza lor. Notează-le într-un jurnal şi gândeşte-te dacă nu cumva exagerezi.

Extrasfaturi

-Încetează să te mai cerţi pentru orice greşeală făcută

-Nu-ţi fie teamă de erori. Aşa vei realiza mai multe decât dacă te constrângi să-ţi iasă totul bine

-Acceptă că nu poţi fi mereu mai bună decât ceilalţi

-Renunţă să pretinzi de la ceilalţi să fie perfecţi

-Cere ajutorul cuiva priceput atunci când ai nevoie şi nu lua asta ca pe o demonstraţie de slăbiciune