Ce nu ştiai despre ... mărţişor

Mărţişorul este vestitorul primăverii, simbolizează speranţa şi renaşterea naturii. Tradiţia spune că cei care îl poartă vor avea noroc pe tot parcursul anului, vor fi pe deplin sănătoşi şi feriţi de încercări. 

Dacă pentru noi a devenit un simbol fără de care nici nu ne-am putea imagina prima zi de martie, şnurul din două fire răsucite, colorate în alb şi roşu, nu este specific doar românilor. Mărţişorul este sărbătorit în mai toate ţările din sud-estul Europei – cu câteva mici diferenţe.

Originea

Pe vremea romanilor, prima zi din luna martie– dedicată lui Marte, zeu al războiului dar şi al fertilităţii – era de prilej de sărbătoare, considerându-se că marca începerea noului an agrar. Dualitatea vechi-nou, întuneric-lumină era simbolizată de cele două fire înlănţuite, în culori contrastante. Există însă şi alte legende privind originea mărţişorului. Bulgarii celebrează „Marteniţa“ şi leagă firele împletite de întemeierea primului hanat la Dunăre – deşi nu oferă o explicaţie pentru denumirea acestui simbol, care este clar de sorginte latină.

Cele mai vechi mărţişoare

Cercetări arheologice de la Schela Cladovei (localitate situată pe malul Dunării şi componentă a oraşului Drobeta-Turnu Severin) au scos la lumină amulete vechi de câteva mii de ani, formate din pietricele vopsite alb şi roşu care, altădată, se purtau la gât. Se presupune că acesta ar fi cele mai vechi mărţişoare cunoscute pe teritoriul României. În Moldova şi Bucovina, folcloriştii menţionau mărţişoarele sub formă de monezi din aur sau argint, prinse cu aţă albă şi roşie. Acestea erau purtate la gât de copii şi de fetele tinere. Când înfloreau pomii, tinerele atârnau firele colorate de creanga unui copac, iar mondea o dădeau pe caş – ritualul fiind menit a asigura bunăstare pe tot parcursul anului.

Mitul voinicului care a eliberat Soarele

Unul din miturile legate de mărţişor povesteşte cum Soarele a coborât pe Pământ, sub forma unei fete frumoase, care a fost răpită de un zmeu şi închisă în palatul său. Lumea întreagă a fost cuprinsă de mâhnire, păsările au încetat să cânte, iar tristeţea s-a aşternut pe chipul tuturor. Însă un tânăr curajos s-a hotărât să plece în căutarea Soarelui şi să îl salveze. Drumul lui a durat trei anotimpuri iar lupta a fost una crâncenă însă,într-un final, zmeul a fost doborât. Atunci natura a reînviat şi oamenii au început iar să se bucure, dar tânărul, doborât de răni, n-a mai apucat să vadă primăvara. Sângele său, roşu ca focul, s-a prelins pe zăpada imaculată. De atunci, oamenii cinstesc memoria lui împletind două fire, unul alb şi unul roşu. Culoarea roşie simbolizează dragostea, iar albul puritatea ghiocelului, prima floare a primăverii.

Obiceiuri vechi şi noi

O semnificaţie dată mărţişorului este uniunea inseparabilă dintre două inimi îndrăgostite şi dintre două firi opuse, care se completează: roşul semnifică sângele şi focul, atribuite femeilor, iar albul limpezimea apelor, asociată cu înţelepciunea masculină. La sfârşitul secolului al XIX-lea, mărţişorul era primit de copii de la părinţi, în dimineaţa zilei de 1 Martie, înainte să răsară soarele, şi se purta prins în piept sau la mână. Se credea că amuleta avea puterea de a-i proteja pe cei mici de boli şi de deochi. Agăţat de crengile înflorite ale pomilor fructiferi sau de tufele de trandafir – obicei care se mai păstrează şi acum-, mărţişorul chema belşugul şi făcea ca dorinţele să se îndeplinească. În localităţile transilvănene, mărţişoarele erau atârnate la uşi, ferestre, de coarnele animalelor domestice, pentru a speria duhurile rele. În Dobrogea, erau purtate până la sosirea cocorilor, apoi aruncate în aer.

Mărţişorul în alte ţări

În Albania, un şnur împletit, asemănător mărţişorului, este purtat de copii începând cu 14 martie, până la apariţia primelor rândunele, moment în care este agăţat de creanga unui copac, pentru a alunga spiritele rele. În Republica Moldova mărţişoarele sunt purtate atât de femei cât şi de bărbaţi, fiind considerate apărătoare de boli sau de ghinion. La macedoneni, simbolul primăverii este purtat doar în ajunul zilei de 1 martie, fiind apoi agăţat de creanga unui copac înflorit. Indiferent cum este sărbătorită, tradiţia mărţişorului simbolizează sosirea primăverii, speranţă, noroc şi motiv de veselie.

Ştiai că...

...în unele regiuni ale ţării, se crede că firul alb-roşu ar fi fost tors prima dată de Baba Dochia, în timp ce urca cu oile la munte?

... în funcţie de zona ţării, mărţişoarele sunt oferite când de băieţi, când de fete? Astfel, în sudul României, băieţii oferă mărţişoare fetelor, în timp ce în Moldova, fetele sunt cele care dăruiesc şnurul împletit celor pe care vor să îi cucerească.

…poetul George Coşbuc, într-un studiu dedicat mărţişorului, afirmă că scopul purtării lui este aducerea mai aproape a soarelui? „Printr-asta te faci prieten cu soarele, ţi-l faci binevoitor să-ţi dea ce-i stă în putere, mai întâi frumuseţe ca a lui, apoi veselie şi sănătate, cinste, iubire şi curăţie de suflet“.