Cuvioasa Parascheva, protectoarea celor năpăstuiţi

Timp de o săptămână, în preajma praznicului Sfântei Parascheva, Iaşiul devine cel mai mare centru de pelerinaj de la noi. La Catedrala Mitropolitană, peste 100.000 de credincioşi trec pe la racla în care sunt păstrate moaştele sfintei făcătoare de minuni.

Foarte iubită de ortodocşi, mai ales de cei din Moldova, şi amintită în nenumărate rugăciuni, Sfânta Parascheva nu conteneşte să săvârşească minuni. De altfel, pe tot parcursul vieţii ei a fost milostivă cu cei năpăstuiţi de soartă şi cu cei deznădăjduiţi.

I-a fost prevestit momentul trecerii la Dumnezeu 

Vechiul sat Epivata, în care Sfântei Parascheva i-a fost rânduit să se nască în secolul al XI-lea, se află în Bulgaria de azi. A fost crescută cu credinţă şi frică de Dumnezeu, într-o familie de oameni cu stare, de aceea poate încă din copilărie a preferat să dea tot ce avea mai bun săracilor, spunând că le oferă lui de fapt lui Hristos. După ce părinţii săi au murit, s-a retras la o mănăstire împreună cu fratele ei. Avea 25 de ani când un înger i s-a arătat în vis şi i-a prevestit că nu peste mult timp va trece la Domnul. S-a întors în satul natal şi, într-adevăr, în curând s-a stins. Moaştele ei au fost aflate întregi după ce, tot prin intermediul unor vise, sfânta a cerut mai multor călugări să fie dezgropat un om păcătos îngropat lângă ea.

Moaştele sale au păstrat ortodoxismul în Moldova

Prezenţa moaştelor Sfintei Parascheva a oprit extinderea mişcării calviniste în Moldova în detrimentul ortodoxismului. Au fost aduse în anul 1641, la Iaşi, de domnitorul Vasile Lupu. Pentru ele, acesta a plătit 300 de pungi cu aur sultanului Murad al IV-lea. Se spune că sfânta a ocrotit Iaşiul de bombardamente în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când nopţi la rând ostaşii veneau să se roage pentru viaţa lor şi pentru vindecarea celor răniţi. În timpul secetei din anul 1947, s-a făcut o mare procesiune cu racla sfintei prin satele Moldovei, iar ploile au revenit curând după aceea.

A fost canonizată târziu

Fericitul Patriarh Eftimie al Bulgariei a trecut în sinaxarul bisericii data de 14 octombrie drept zi de prăznuire a sfintei. Abia în anul 1950, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe a hotărât generalizarea cultului sfintei, ca urmare a minunilor săvârşite de moaştele ei. Unul din cele mai cunoscute miracole care a fost luat în considerare la canonizare s-a petrecut în iarna lui 1888, când moaştele ei erau ocrotite de Mănăstirea Sfinţii Trei Ierarhi din Iaşi. Într-o noapte, s-a aprins un foc din cauza unui sfeşnic şi argintul din care era făcută racla s-a topit, dar lemnul şi rămăşiţele sfinte au rămas întregi, neatinse flăcări. Ca dovadă a minunii, se păstrează şi azi partea din lemn a acelei racle. După acest incendiu, moaştele sfintei au fost mutate în Catedrala Mitropolitană.

Ştiai că...

...mulţi o confundă cu Sfânta Cuvioasă Muceniţă Paraschevi din Roma, protectoarea nevăzătorilor? Este sărbătorită în ziua de 26 iulie, iar moaştele acesteia sunt păstrate la o biserică de pe Valea Tembi (Tempi) din Grecia.

Calendar creştin 

13-19 octombrie

14 octombrie

În această zi, ortodocşii o pomenesc pe Sfânta Cuvioasă Parascheva de la Iaşi.

15 octombrie

Credincioşii romano-catolici şi greco-catolici îşi amintesc de Sfânta Fecioară Tereza din Avila.

18 octombrie

Întreaga creştinătate îl prăznuieşte pe Sfântul Apostol şi Evanghelist Luca.

Sursa foto: doxologia.ro