Datini şi obiceiuri de Paşte din toată lumea

Paştele, cea mai mare sărbătoare a creştinătăţii, reprezintă minunea Învierii Domnului Iisus şi eliberarea sufletului din robia păcatului şi a morţii.

După o perioadă de post de 40 de zile,în care s-au apropiat de cele sfinte,creştinii ortodocşi şi greco-catolicii celebrează sărbătoarea luminii şi a bucuriei,a curăţirii sufleteşti şi trupeşti. După cum spunea părintele Arsenie Boca,Învierea Domnului este unica minune ce se arată tuturor oamenilor,fie ei credincioşi sau nu. Dacă tradiţiile religioase sunt asemănătoare,cele cu specific laic diferă de la ţară la ţară.

Minunea Sfintei Lumini

De Paşte,credincioşii se bucură de miracolul Sfintei Lumini.În fiecare an,în Sâmbăta Mare,la prânz,patriarhul grec împreună cu clerul,patriarhul armean şi  iepiscopul copţilor (Biserica Coptă face parte din grupul Bisericilor Ortodoxe Orientale),înconjoară de trei ori Biserica Sfântului Mormânt de la Ierusalim.

În Sfântul Mormânt intră doar patriarhul Ortodox al Ierusalimului,care citeşte rugăciuni pentru Pogorâriea Sfintei Lumini şi astfel se aprinde în mod miraculos candela. Apoi,acesta aprinde alte 33 de lumânări (număr ce semnifică vârsta Mântuitorului la răstignire). După aceea,Lumina este împărţită tuturor celor prezenţi şi este trimisă către bisericile ortodoxe din întreaga lume.

Preoţii o dau mai departe mulţimii de credincioşi care participă anual la Sfânta Slujbă a Învierii Domnului Iisus Hristos. O altă parte importantă cântării „Hristos a Înviat din morţi”,după care credincioşii se salută spunând „Hristos a Înviat!” şi răspunzând la salut cu „Adevărat,a Înviat!”.

Cele mai cunoscute obiceiuri şi superstiţii româneşti

Paştele este o sărbătoare a familiei,a iertării,a înţelegerii şi reprezintă un prilej pentru credincioşi de a se împăca cu ei înşişi,dar şi cu cei din jur.

·         De la slujba care începe la miezul nopţii şi se termină în zori,creştinii merg direct acasă,cu lumânarea aprinsă,având grijă să nu se stingă,pentru a fi feriţi de ghinion întregul an. Odată ajunşi în căminele lor,oamenii duc Lumina Sfântă în fiecare cameră,pentru a alunga spiritele rele.

·         Se spune că lumânarea aprinsă la slujba din noaptea Învierii nu trebuie aruncată tot anul. Potrivit tradiţiei,în momentele grele din viaţă sau atunci când natura se dezlănţuie este bine să o aprinzi şi,astfel,vei fi ferit de orice pericol.

·         Copii se spală dimineaţa cu apa în care a stat peste noapte un ou înroşit. În aceeaşi apă se mai pune un ou crud şi un bănuţ. Acestea trei reprezintă sănătatea,frumuseţea şi prosperitatea.

·         Se crede că sufletele celor care se sting din viaţă de Paşte merg direct în Rai. De altfel,în credinţa populară se spune că cine se naşte de Paşte va fi foarte norocos.

Obiceiuri pascale din întreaga lume

·         În Italia,în Sâmbăta Mare,în pieţele publice au loc comemorări ale patimilor şi Învierii Domnului din morţi,jucându-se diverse scenete care ilustrează jertfa pe Cruce a lui Iisus.

·          Ciprioţii aprind focuri în aer liber,în curţile şcolilor şi ale bisericilor.

·         Pomi,asemănători brazilor de Crăciun,se împodobesc cu ouă în Germania.

·         În Republica Cehă şi în Slovacia există o tradiţie foarte bizară. Se crede că dacă bărbatul îşi bate soţia cu un bici decorat cu panglici,familia va fi protejată de boli întreg anul. Bătaia trebuie să fie simbolică şi blândă. Această zi este,de asemenea,o ocazie ca bărbaţii să le ducă daruri prietenilor,ca semn al afecţiunii lor.

·         Englezii fac concursuri de adunat ouă.

·          În anumite zone din Norvegia copiii se costumează şi merg din uşă în uşă pentru a aduna bomboane sau flori.

·         Grecii,mai exact locuitorii insulei foarte vechi Corfu,aruncă de la fereastră vase cu apă,urmând o tradiţie veneţiană. De asemenea,ei coc prăjituri în formă de porumbei,numite kolompines.

Ştiaţi că…

… Apostolul Petru este cel care a văzut pentru prima dată minunea pogorârii Sfintei Lumini,în anul 34 d.H.? Însă abia din anul 1106 datează prima descriere în detaliu a miracolului,realizată de călugărul rus Daniil.

… Încondeierea ouălor s-a făcut pentru prima dată în Ucraina? Procesul se numeşte Pysanka şi datează din perioda antemergătoare creştinătăţii. La noi,ouăle acestea au mai mult rol decorativ şi sunt oferite de sărbătoarea Învierii Domnului.