De ce ne întâmpinăm oaspeţii cu pâine şi sare?

În toate colţurile lumii, a împărţi, cu un străin, pâinea şi sarea, înseamnă a pecetlui prietenia şi a crea o comuniune strânsă, durabilă. Căci pâinea simbolizează viaţa, iar sarea e semnul legăturilor preţioase, inalterabile, durabile.

Luate separat,şi pâinea,şi sarea sunt elemente pline de semnificaţie. Pâinea e hrana de bază a omului,din timpuri străvechi,e rodul trudei lui. Pâinea se împarte nu doar membrilor familiei,ci şi musafirilor sau necunoscuţilor,în semn de ospeţie şi de generozitate. Pâinea e oferită şi zeilor,pentru a-i îmbuna. În ritualurile religioase,are rol sacru,iar în traiul de zi cu zi,exprimă două concepte umane de bază:munca şi prietenia. Sarea,la rândul ei,este ţinută la mare preţ. Spre deosebire de pâine,sarea nu se strică,nu-şi pierde proprietăţile. Vechile civilizaţii ştiau că,fără ea,carnea şi legumele nu aveau gust şi nu se puteau conserva timp îndelungat. Sarea se extrăgea greu şi erau cu atât mai apreciată. Pentru ea,s-au săpat drumuri în piatră,pe ea s-au clădit imperii. În vechime,războinicii îşi primeau solda nu în bani,ci în sare. Cuvântul „salariu“ vine de la „salis“ – aşa cum numeau romanii cristalele transparente...

Pâinea noastră,cea de toate zilele

E menţionată în Noul Testament şi în rugăciunea Tatăl Nostru,unde este numită „pâinea cea de toate zilele“. În ritualurile creştine,reprezintă trupul lui Hristos. De cealaltă parte,sarea a fost încă de la începuturile omenirii tratată ca un giuvaer,fiind scumpă şi greu de obţinut. La evrei,la arabi,la greci,la români,sarea este liantul prieteniilor trainice. Evreii o folosesc pentru sfinţirea celor morţi,iar japonezii pentru a purifica locurile şi obiectele care au fost pângărite. Pietrele preţioase,aducătoare de energii pozitive,se reîncarcă în soluţie salină. În limba română,expresia „sarea pământului“ înseamnă ceea ce este mai de preţ,mai valoros. Iar basmul „Sarea în bucate“,exprimă cât se poate de bine importanţa pe care omul de rând o dă acestui condiment.

Dar de nuntă şi de casă nouă

Şi la vechii evrei,şi la romani exista tradiţia de a se frânge pâinea şi a-i binecuvânta pe cei veniţi în vizită. La polonezi,acest obicei este întâlnit la nunţi,când tinerii căsătoriţi sunt primiţi de către părinţi cu pâine şi sare. La lituanieni,letoni,estonieni şi finlandezi,pâinea şi sarea sunt darurile simbolice care se aduc pentru a binecuvânta o locuinţă nouă – doar că pâinea albă,din făină de grâu,este înlocuită cu una neagră,din secară.

Ofrandă pentru cei dispăruţi

La noi,şi acum mai există ritualul ca,la mesele de familie,gospodarul să facă semnul crucii pe pâine şi apoi să o rupă şi să o împartă celorlalţi. Pâinea este tratată cu mare respect şi nu trebuie aruncată. Firimiturile şi pâinea uscată se strâng cu grijă şi se dau la animale şi la păsările cerului. În cartea „Magia Darului“,Ofelia Văduva vorbeşte despre ritualul pâinii la români. Etnologul aminteşte că prima bucăţică,mai ales din pâinea de grâu nou,este ofrandă pentru cei morţi şi trebuie aruncată,în mod ritualic,pentru aceştia. Ultima bucată,numită şi cea cu noroc,are putere magică şi este de bun augur pentru persoana care o mănâncă.

Ştiai că...

...şi acum mai există datina „colăcăriei“ în satele din regiunea Moldovei şi Bucovinei? Finii cununaţi sau părinţii finilor botezaţi duc colacii celor care i-au năşit,iar însemnătatea acestui obicei este că viaţa tinerilor va fi frumoasă şi bogată,ca aceste produse.

...în urmă cu 31 de ani,înaintea unui meci de hochei dintre Rusia şi Canada,cele două echipe au împărţit pâinea şi sarea?

... în nordul Germaniei dar şi în Bohemia există şi azi datina ca,atunci când se naşte un copil,să i se pună în scutece pâine şi sare?

... lichidul amniotic,care protejează bebeluşul din burta mamei,este sărat?

Calendar creştin

5-11 mai

5 mai

Creştinii ortodocşi şi greco-catolici o pomenesc pe Sf. Mc. Irina.

6 mai

Credincioşii romano-catolici o prăznuiesc pe Sfânta Benedicta.

7 mai

Credincioşii ortodocşi şi greco-catolici sărbătoresc Arătarea semnului Sf. Cruci pe cer la Ierusalim.

8 mai

Creştinii ortodocşi şi greco-catolici îl prăznuiesc pe Sf. Ap. şi Ev. Ioan;iar ortodocşii o pomenesc pe Sf. Emilia. Tot în această zi,catolicii îl amintesc pe Sf. Victor.