Hagigadar, locul unde se împlinesc dorinţele

7 februarie 2013   Spiritualitate

Mănăstirea armenească de la Hagigadar adună an de an credincioşi din toate colţurile ţării, care vin aici pentru a găsi dezlegare şi binecuvântare la noroc, sănătate şi un trai mai bun de la Maica Domnului.

Situată la ieşirea din municipiul Suceava spre Fălticeni,biserica este o fostă mănăstire armenească de maici,construită în perioada 1512-1513,în satul Bulai din comuna Moara,pe culmea unui deal,care poartă numele satului. Există multe legende legate de zidirea acestei biserici.

Una dintre ele spune că,înainte de a fi ridicată,a existat un mic paraclis din lemn,unde au poposit într-o noapte doi fraţi armeni,pe nume Donavachian,care se ocupau de negoţul cu vite. După ce s-au rugat mult pentru a avea noroc în negustorie,cei doi fraţi au auzit în vis îngerii cântând,iar Maica Domnului le-a spus:„Vă binecuvântez să vă izbutească negoţul şi familiile voastre să trăiască în bunăstare. Dar dacă va fi aşa,vă cer ca atunci când vă veţi întoarce pe locul acesta să ridicaţi o mănăstire cu hramul Adormirea Maicii Domnului.“

Drum în genunchi pe nespuse...

Drumul către acest lăcaş este parcurs în tăcere. Tradiţia spune că până la intrarea în curtea bisericii este bine să nu se rostească niciun cuvânt cu voce tare,altfel rugile nu vor fi ascultate. Iar pentru împlinirea dorinţelor,oamenii  urcă dealul în genunchi,şi din când în când se opresc şi se roagă,aprind o lumânare,se odihnesc,iar apoi merg mai departe. Tot în genunchi intră pe poartă şi înconjoară biserica de trei ori,rugându-se la fiecare dintre cele patru colţuri,pentru ca să le ierte păcatele Cel de Sus şi să aibă parte numai de bine.

Hramul bisericii,sărbătorit cu supă de urechiuşe

În comunitatea armeană,o dată pe an,în duminica în care se sărbătoreşte Sfânta Maria,credincioşii servesc un fel de mâncare specific,şi anume ciorba de urechiuşe. Aceste pacheţele,cunoscute în româneşte sub numele de colţunaşi,iar în armeană drept aganci,adică urechiuşe,se folosesc pentru o supă ritualică ce li se dă pelerinilor.

Ciorba de urechiuşe se pregăteşte sâmbătă seara numai pentru hramul bisericii (Adormirea Maicii Domnului),iar gospodinele care împletesc colţunaşii se gândesc tot timpul la o dorinţă,pe care ar vrea să le-o îndeplinească Dumnezeu.  Ciorba se serveşte duminica,după slujba de la mănăstire,la parohia armeană din Suceava.

Mănăstirea Govora poartă acelaşi hram

La noi în ţară,există şi alte mănăstiri care poartă hramul Adormirea Maicii Domnului.  Una dintre cele mai vechi din ţară este Mănăstirea Govora,ridicată parţial în secolul al XIV-lea şi al XV-lea,sub domnia lui Vlad Dracul. Vechiul aşezământ monahal este amplasat la poalele dealului Cosul Mare,la 6 kilometri distanţă de Băile Govora şi la 18 kilometri de municipiul Râmnicu Vâlcea. Numele mânăstirii vine de la slavonescul „gavariti“ – a vorbi,a spune,sau – izvor,murmur de izvor. Acest lăcaş de cult rămâne în istoria neamului ca fiind gazda primei tipărituri în limba română-„Pravila de la Govora“-după tipăriturile din Ardeal ale lui Coresi. Încăperile în care a funcţionat vechea tipografie mai există şi astăzi.

Mai multe