Obiceiuri de Paşte din toată ţara

13 aprilie 2015   Spiritualitate

Tradiţiile fac parte din farmecul Sfintelor Paşti, sărbătoarea învierii Mântuitorului Iisus Hristos. Dacă la oraş o parte din ritualurile din popor s-au pierdut, în multe dintre satele României, fie că este vorba de Banat, Muntenia ori Moldova, încă se mai păstrează cu sfinţenie.

Încondeierea ouălor,rânduială păstrată în Bucovina

Cele mai frumoase ouă se încondeiază în satele din Bucovina,tradiţie păstrată din moşi-strămoşi. Gospodinele se ocupă de vopsitul şi de încondeiatul ouălor roşii în Joia Mare,culoarea acestora semnificând sângele Mântuitorului care s-a jertfit pentru binele omenirii. Legenda spune că Maica Domnului,care venise la mormântul lui Iisus a aşezat un coş cu ouă lângă cruce. Acestea au fost înroşite de sângele care picura din rănile fiului lui Dumnezeu.

În duminica Paştelui,membrii familiei trebuie să ciocnească ouă,ca să le meargă bine tot anul. Tot în Bucovina,cojile ouălor ciocnite în ziua de Paşte se aruncă într-o apă curgătoare,ca să ajungă la Blajini,fiinţe care fac parte din cei dintâi oameni de pe pământ. Tot despre Blajini se crede că sunt stâlpii pământului,fără de care omenirea nu ar putea să existe.

Tot în Bucovina,în noaptea de Înviere,fetele merg în clopotniţă şi spală limba clopotului cu apă din fântână. Apoi,cu apa rămasă,se spală pe faţă tinerele nemăritate,ca să fie dorite de feciori şi să-şi găsească ursitul.

La slujba de Înviere se sfinţesc bucatele

În noaptea de Înviere,creştinii duc la biserică un coş cu bucate,pentru ca acestea să fie sfinţite de preot. Gospodinele aleg cele mai frumoase ouă roşii,cei mai rumeni cozonaci şi cea mai arătoasă pască,pentru a le pune în coş.

Pasca pregătită pentru sărbătoarea Paştelui are formă rotundă,  pentru că simbolizează scutecele Mântuitorului Iisus Hristos,despre care se spune că aveau această formă. În unele sate din Banat gospodinele au obiceiul să tămâieze bucatele care se servesc la masa festivă de Paşte.

Se spune că lumânarea cu care ai luat lumină în noaptea de Înviere are puteri vindecătoare. Credincioşii o aduc aprinsă acasă şi o reaprind de fiecare dată când au un necaz,fie că este vorba de o boală sau de o mare supărare sufletească.

Stropitul,obicei specific Ardealului

În satele din Transilvania se practică tradiţia stropitului. Flăcăii stropesc fetele nemăritate cu parfum. Băieţii se adună în cete şi trec pe la casele tinerelor nemăritate,pentru a le stropi. Se spune că fetele care nu-i primesc vor avea ghinion tot anul. Este un obicei specific credincioşilor catolici,împrumutat de la germani,fiind un simbol al fertilităţii şi al purificării.

Un alt obicei specific romano-catolicilor,dar şi reformaţilor,întâlnit în special în Banat,este căutatul ouălor,de către copii. Se spune că în noaptea de Paşte vine Iepuraşul care ascunde ouă roşii în diverse locuri din casă sau din curte,iar în dimineaţa zilei de Paşte  cei mici pornesc în căutarea acestora.

Mai multe