Pe urmele Sfântului Pantelimon
Niciun alt sfânt n-a dat parcă o pildă atât de convingătoare de curaj ca Sfântul Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon. În amintirea lui, întreaga suflare creştină - ortodocşi, greco-catolici şi romano-catolici - îl prăznuieşte în fiecare an, la 27 iulie.
Sfântul Mare Mucenic Pantelimon s-a născut într-o familie bogată a Imperiului Roman,în localitatea Izmit de azi,în Turcia. A avut tot ce şi-ar fi putut dori un tânăr al timpului său:o familie cu stare,educaţie la nivel înalt,o carieră râvnită de mulţi,căci era medicul personal al Împăratului Maximian. În ciuda acestor avantaje,a preferat să practice medicina fără să ceară bani celor pe care-i vindeca,ci numai să se dezică de idoli şi să se boteze,motiv pentru care a fost martirizat.Catedrala unde creştinii găsesc vindecare
De-a lungul timpului,nenumăraţi credincioşi au mers la moaştele Sfântului Pantelimon şi s-au însănătoşit. Părticele din moaşte se află şi la noi,la Catedrala Arhiepiscopală din Constanţa. Aduse în anul 1931 din Orientul Apropiat,vreme de 19 ani au stat aşezate într-o raclă de argint,lângă sfântul altar. Apoi,în anul 1950,au fost strămutate la Catedrala Episcopală din Galaţi,pentru ca în anul 1993,la reînfiinţarea Arhiepiscopiei Tomisului,să fie readuse la Catedrala Arhiepiscopală din Constanţa,unde sunt şi în prezent.
La 30 km de Bucureşti,la marginea pădurii Pustnicu,comuna Brăneşti,se află Mănăstirea Pasărea,un lăcaş sfânt mirific,pentru a cărui vechime a fost declarat monument istoric în anul 1955. Din acelaşi an,aici au fost aduse părţi din moaştele Sfântului Pantelimon,care sunt păstrate şi azi alături de cele ale Sfinţilor Mina şi Mercurie.
Închinată Sfântului Mucenic Pantelimon,una dintre cele 20 de mănăstiri de pe Muntele Athos adăposteşte nu numai Capul sfântului martir,ci şi o icoană făcătoare de minuni care îl înfăţişează. Mănăstirea se numeşte Russikon. Din păcate,femeilor le este interzis să ajungă la ea. Din anul 1045,a fost dat un act,numit abaton,prin care femeile nu au acces la mănăstirile atonite,pentru ca asceţii să-şi ducă viaţa „în curăţie,după chipul îngerilor”,după cum se spune că a poruncit chiar Maica Domnului.