Puterile tămăduitoare ale Sfântului Andrei
La 30 noiembrie, credincioşii ortodocşi îl prăznuiesc pe Sfântul Andrei, primul ucenic ales de Iisus spre a-L urma.
Pe aceeaşi temă:
Sfântul Ioan Rusul,de ajutor celor bolnavi
Mănăstirea Nicula,locul unde Fecioara săvârşeşte miracole
„Veniţi după Mine şi vă voi face pescari de oameni”,a spus Hristos pescarului Andrei şi fratelui său,Petru,iar cei doi au răspuns chemării. Andrei primise înainte învăţăturile Sfântului Ioan Botezătorul,fiind ucenicul său,alături de viitorul Apostol Ioan.
Şi-a întărit credinţa ascultând poveţele lui Iisus şi fiind martor la minunileLui. Cea mai mare încercare a întâmpinat-o în momentul în care toţi ucenicii au fost în pericolul de a se lepăda de Hristos. Pentru că a fost tare în credinţa sa,Andrei a primit de la Hristos puterea de a vindeca bolile,de a alunga demonii şi de a lega sau a dezlega păcatele oamenilor. Propovăduitor al lui Hristos
După ridicarea la Ceruri a lui Iisus,Sfântul Andrei a propovăduit noua învăţătură în diverse ţări,ajungând şi în Tracia,în vremea dacilor. A îndurat multe,căci a fost bătut cu pietre şi cu lemne,dar pretutindeni unde a mers,a grăit pe limba tuturor şi fost de ajutor celor care sufereau de boli,aducându-i pe calea credinţei.
I-a botezat pe mulţi credincioşi sau i-a hirotonit chiar el preoţi şi episcopi,a întemeiat biserici,s-a rugat pentru cei care începuseră să creadă în Hristos.
În timpul unui popas,Sfântul Andrei a văzut un consul care era gata să se sinucidă. I-a cerut să îndepărteze sabia de el,apoi a tămăduit-o pe soţia lui,izgonind diavolul care o poseda.
Pentru salvarea lui şi a soţiei de la moarte,omul a fost gata să-i plătească Sfântului Andrei,crezând că este medic,dar Sfântul a refuzat. I-a creştinat pe soţia şi pe fratele consulului,spre mânia acestuia din urmă,care a cerut întemniţarea Sfântului Andrei.
Închis fiind,îi primea pe credincioşi în timpul nopţii. Aceea a fost biserica lui,de unde oamenii ieşeau spre dimineaţă. Deşi aceştia i-au obţinut eliberarea,Sfântul Andrei a preferat să se jertfească.
S-a jertfit pentru binele oamenilor
În ziua de 30 a anului 87,Sfântul Andrei a trecut la cele veşnice,după ce a îndurat multe chinuri,fiind răstignit.
Înainte de a trece la Domnul,în timp ce batjocura era în toi,a început o furtună nemaipomenită,care i-a alungat pe toţi cei prezenţi şi care nu s-a oprit până ce Sfântul nu s-a rugat fierbinte lui Dumnezeu să-i pună capăt. De atunci,credincioşii se roagă lui pentru a stăpâni stihiile naturii şi ca să dea ploi numai la nevoie.
A călătorit atât de mult,chiar şi pe teritoriul pe care astăzi se întinde ţara noastră,încât nu-i de mirare că Sfântul Andrei merge împreună cu toţi cei aflaţi pe o cale,indiferent că este pe uscat,pe apă sau în aer.
Este de mare ajutor şi bun protector,mai ales dacă în timpul călătoriei se citeşte şi Acatistul Sfântului Andrei. Este o rugăciune folositoare şi pentru mângâierea sufletească a celor necăjiţi şi dătătoare de sănătate trupească celor bolnavi. De asemenea,îndepărtează gândurile şi bolile cele rele şi apără casele de incendii.
Rugăciune la prăznuirea Sfântului Andrei
Doamne Dumnezeul nostru,nu întoarce Faţa Ta de la noi cei păcătoşi,ca să nu vină asupră-ne mânia cea înfricoşătoare a durerilor,care este rodul păcatelor noastre.
Suntem pătimaşi şI netrebnici,iar Tu eşti izvorul milostivirii. Nu ne răsplăti după nelegiuirile noastre,ci,pentru că nu suntem vrednici a câştiga prin sârguinţa cea de toate zilele milostivirea Ta,dăruieşte-ne-o ca un preamilostiv.
Pentru rugăciunile Apostolului Tău Andrei,dăruieşte-ne sănătate şi viaţă ferită de toată răutatea. Pentru pomenirea lui cea de azi,ne întăreşte ca,din adâncul inimilor noastre,cu bucurie să lăudăm prăznuirea lui şi să slăvim preasfânt Numele Tău,în vecii vecilor. Amin.