Sântandrei, noaptea începutului de lume
În noaptea de Sântandrei, roata timpului face o nouă buclă, şi se dă bătălia decisivă între spiritele celor morţi şi pricolici – oamenii-lup. Fetele intonează Bocetul Andreiului şi încearcă să-şi afle ursita, gospodarii ung cercevelele cu usturoi, în timp ce tinerii, în cete, joacă şi petrec, ca de revelion.
Noaptea de 29 spre 30 decembrie era,altădată,noaptea înfruntării dintre spiritele malefice,înaintea unui nou ciclu de viaţă. O serie de ritualuri aveau drept scop protejarea familiei,gospodăriei şi a vitelor de strigoi,de lupi (care căpătau,în intervalul cu pricina,puteri magice),dar şi aflarea ursitei,obţinerea leacurilorcontra diverselor beteşuguri şi a ingredientelor pentru farmecele din dragoste.
Păzitul Usturoiului
Sântandrei ascunde de fapt o divinitate păgână,care avea atributele magice ale lupului şi a cărei celebrare marca înnoirea timpului. Tocmai de aceea,tinerii de la sate obişnuiau să petreacă în noaptea de Sântandrei ca de Anul Nou – ritual numit Păzitul Usturoiului. Fiecare fată aducea la locul veselei întruniri trei căpăţâni de usturoişi le lăsa într-o covată,aflată în paza unei bătrâne. Toată lumea îşi ungea corpul cu usturoi,iar ferestrele şi uşile caselor erau frecate cu acelaşi ingredient. Se credea că mirosul puternic şi strigătele de voie bună alungau strigoii,capabile să-i lase pe cei vii fără de sânge,să ia puterea bărbaţilor,să răspândească molime şi să fure sporul vitelor. Complet izolaţi de lumea de-afară,tinerii cântau şi jucau până în zori. Dimineaţa,jucau în curte şi covata cu usturoi,iar leguma era împărţită celor prezenţi. Căţeii de usturoi erau păstraţi tot anul la icoană,drept leac contra beteşugurilor şi descântecelor.
Haosul de dinaintea Creaţiei
În noaptea de Sântandrei se instaura haosul de dinaintea Creaţiei. Strigoii şi moroii se alăturau aşa-numiţilor strigoi vii. Aceştia erau spirite ale unor oameni în viaţă,născuţi cu coadă sau cu căiţă:fără ştirea lor,sufletele le părăseau corpul,ieşeau din casă pe horn sau pe uşă,se dădeau peste cap de trei ori pentru a se întrupa într-un lup,câine,pisică sau alt animal domestic. Fiinţele vrăjite,numite şi pricolici,încălecau apoi pe limbile de la meliţă (zdrobitor din lemn),pe butoi sau pe coada de mătură,pentru a ajunge în locuri tainice de întâlnire. Acolo,pricolicii şi spiritele morţilor se înfruntau într-o luptă înverşunată,până la primul cântat al cocoşilor – iar învingătorul devenea căpetenia Lumii Nevăzute pentru un an de zile.
Covaşa,băutura magică
În anumite zone ale ţării,în special în nord-est,se prepara din mălai şi făină o băutură fermentată care avea puterea de a neutraliza forţele răului. Covaşa se prepara astfel:se luau mălai şi făină în părţi egale,se amestecau cu apă clocotită până la obţinerea unui terci. Acesta se turna într-o putină şi se lăsa câteva ore. Ăeste el se adăuga apă călduţă,până la obţinerea unui lichid vâscos. Lichidul se strecura,se lăsa să fermenteze la căldură,peste noapte,apoi se fierbea în ceaun,ca să se îngroaşe. Covaşa,cu gust dulce-acrişor,se împărţea prin vecini,în oale de lut,pentru ca vacile să dea lapte gras iar oamenii să fie feriţi de strigoi.
Bătrânii noroceau anul
Pentru că,în tradiţiile păgâne,Sântandrei echivala cu începutul de an,aveau loc practici aflare a ursitei. Fata de măritat prepara pe vatră o turtiţă subţire şi extrem de sărată,din făină de grâu. Mânca Turtuca de Andrei înainte de culcare:băiatul care venea,în vis,să-i aducă apă,pentru a-i potoli setea,era cel care urma să o ceară de nevastă în cursul anului. Alesul mai era ursit şi astfel:căţeii de usturoi,luaţi de la Păzitul Usturoiului,erau înveliţi într-un boţ de aluat. După felul în care încolţea leguma astfel semănată,se putea prezice viitorul matrimonial al fetei. Tot în noaptea respectivă,bătrânii observau cerul şi noroceau anul,prevestind dacă va fi mănos sau secetos. De aici a rămas obiceiul,practicat şi astăzi,de a semăna grâu într-o oală de pământ,pentru a prezice rodnicia ogoarelor în anul ce vine.
Ştiai că...
... la românii din Transnistria,fetele intonau Bocetul Andreiului? Tinerele făceau o păpuşă din cârpă,care simboliza anul vechi. O aşezau pe laviţă şi o jeleau ca pe mort.
... pricolicii,strigoii vii,pot lua chipul doar anumitor animale? Conform credinţei populare,strigoii vii nu se pot întrupa în vietăţi sfinte – arici,oaie,cerb,porumbel,rândunică,albină.