Semnificaţii ale Postului Învierii Domnului
Cu 48 de zile înainte de sărbătoarea pascală, creştinii încep să-şi cureţe sufletul de păcate, iar din acest motiv postul nu este doar un prilej de a renunţa la mâncărurile de dulce, ci şi un moment de reflecţie şi căinţă.
Acest moment religios a început de pe 23 februarie şi se termină în Sâmbăta Mare,pe 11 aprilie. El aminteşte de postul ţinut de Iisus Hristos,înainte să înceapă să propovăduiască cuvântul Domnului pe pământ. De aici vine denumirea de Păresimi (de la latinescul quadragesima-în traducere patruzecimi) sau Patruzecime. Spre deosebire de Postul Naşterii Domnului,acesta este mult mai aspru,fără multe zile de dezlegare la peşte,fiind ca o rememorare a suferinţelor îndurate de Mântuitor pe drumul Golgotei şi pe Cruce,din dorinţa de a izbăvi prin moartea sa păcatele oamenilor.
Postul, prilej de izbăvinţă
La sfârşitul secolului al III-lea,Postul Învierii a fost împărţit în două perioade distincte.Postul Păresimilor sau Postul Prepascal (ţine până la Duminica Floriilor),cu o durată de 40 de zile,şi Postul Paştilor sau Postul Pascal (din Duminica Floriilor până la cea a Învierii). Cifra de 40 are semnificaţie biblică,fiind numărul de zile şi nopţi cât a ţinut potopul,adică de cât a fost nevoie ca oamenii să-şi spele păcatele. De asemenea,poporul lui Israel a trebuit să mănânce mană 40 de ani în deşert până a reuşit să pună piciorul pe Pământul Făgăduinţei. Anul acesta,zilele în care este dezlegare la peşte sunt de Buna Vestire,adică pe 25 martie,şi cu ocazia Intrării Domnului în Ierusalim,în Duminica Floriilor,adică pe 5 aprilie.
Se fac slujbe speciale
În această perioadă se săvârşesc slujbe şi ritualuri liturgice speciale,specifice Postului Paştelui. În săptămâna a cincea de post,miercurea şi vinerea au loc deniile. Cuvântul „denieʺ vine de la slavonul „vdenieʺ şi înseamnă priveghere sau slujbă nocturnă. Aceste slujbe se continuă şi în fiecare seară din Săptămâna Patimilor,cele mai importante fiind cele de joi şi vineri seara,cunoscute ca denia mică şi denia mare.
Obiceiuri păstrate cu sfinţenie
În unele locuri se mai păstrează încă tradiţia ca gospodinele să opărească vasele şi să spele toate rufele din casă înainte de începerea postului,pentru a înlătura orice urmă de mâncare de dulceşi pentru a se pregăti de învierea Domnului cu veşminte curate. În această perioadă sunt interzise şi petrecerile. Postul Paştilor este ţinut şi de creştinii romano-catolici,însă pentru ei a început de miercuri,numită şi a Cenuşii.