Sfânta Xenia, ocrotitoarea familiilor creştine

Sfânta Xenia, prăznuită pe 24 ianuarie, este considerată a fi grabnic ajutătoare. În special, vine în sprijinul familiilor creştine aflate în impas, le aduce fetelor un soţ bun, iar uneori, le împiedică nunta cu bărbatul nepotrivit.

Te-ar putea interesa şi:

Sfântul Ioanichie redă familiilor speranţa

Sfântul Nicolae,ocrotitorul copiilor

Necazul care a adus-o la credinţă

Această Sfântă s-a născut la Sankt Petersburg,în anul 1730,într-o familie înstărită. Nu era foarte credincioasă şi s-a căsătorit,la 20 de ani,cu un capelmaistru imperial pe nume Andrei. Tinerii au dus o viaţă fără de griji,cu multe petreceri vesele,până când,într-o noapte de beţie,fără de veste,soţul ei a murit. Xenia avea pe atunci doar 26 de ani.

Tragedia a făcut-o să se gândească la sufletul bărbatului ei,care murise în păcat,fără să se fi spovedit. Aşa că a hotărât să dăruiască toată averea săracilor,iar ea a hotărât să plece la mănăstire. Rudele au crezut că a înnebunit de durere şi s-au plâns tutorilor în grija cărora fusese lăsată,pentru că,pe vremea aceea,femeile erau tot timpul sub ocrotirea cuiva. Aceştia au vorbit cu ea şi au constatat că era cu totul întreagă la minte. Atunci a părăsit oraşul şi a trăit timp de opt ani într-o obşte de sfinte nevoitoare,învăţând despre rugăciune şi viaţa duhovnicească de la un stareţ.

Devotament dincolo de moarte

S-a întors la Sankt Petersburg pentru o nevoinţă şi mai mare,aceea de a deveni „nebună pentru Hristos”,înlăturând orice legătură cu această viaţă,trăind în deplină sărăcie,lăsându-se dispreţuită de oamenii care o credeau ieşită din minţi. Pentru că îşi dorea ca soţul ei să se mântuiască,a îmbrăcat o veche manta de a lui şi s-a numit,de atunci,Andrei. Ajuta oamenii cum putea şi,dacă voiau să o pomenescă,le spunea numele soţului ei,pentru ca,împreună,să se mântuiască. Era ca şi cum ar fi încercat să preia povara păcatelor lui.

A trăit astfel,în aspre nevoinţe,treizeci şi şapte de ani. Se spune că „Fericita era oricând gata să ajute pe oricine în orice chip cu putinţă. În timpul zilei rătăcea pe străzi,chipul ei răsfrângând,prin strălucirea caldă şi prietenoasă,duhul său lăuntric de blândeţe,smerenie şi bunătate. Noaptea,în orice anotimp,se ducea pe câmp şi începea să vorbească lui Însuşi Dumnezeu”. Este de mirare cum a supravieţuit atâta timp iernilor îngheţate din nord fără să aibă un acoperiş asupra capului.

O viaţă în slujba celorlalţi

Despre ajutorul pe care îl dădea oamenilor se ştie că îl înfăptuia noaptea,fără ca aceştia să ştie. De exemplu,lucrătorii care clădeau biserica din cimitirul Somlensk au observat că,în timpul nopţii,cineva le căra grămezi de cărămidă în vârful clădirii,acolo unde era nevoie de ele. Într-o noapte au stat la pândă şi au văzut că Sfânta Xenia făcea asta.

A trecut la Domnul în anul 1800,gândindu-se tot la răposatul ei soţ,dovadă şi inscripţia pe care şi-a dorit-o pe mormânt:„În Numele Tatălui,al Fiului şi al Sfântului Duh. Aici zace trupul roabei lui Dumnezeu Xenia Grigorievna,soţia capelmaistrului imperial Col. Andrei Teodorovici Petrov. Văduvă la vârsta de 26 de ani,pelerină 45 de ani,ea a trăit cu totul 71 de ani. Era cunoscută sub numele de Andrei Teodorovici. Oricine m-a cunoscut,să se roage pentru sufletul meu,ca şi al său să se mântuiască. Amin”.