Sfântul Nicolae, protectorul copiilor
Sfântul Nicolae este un simbol al bunătăţii - acea bunătate memorabilă, izvorâtă dintr-o adevărată iubire creştinească, aşa cum şi-a dorit-o şi propovăduit-o Mântuitorul.
Sfântul Nicolae este cunoscut şi sub numele de „chip al blândeţilor“. Dărnicia sa l-a făcut să devină Moş Nicolae,cel ce vine înainte de Crăciun,la pragul dintre 5 şi 6 decembrie,să pună daruri în ghetuţele aşezate la geam de milioane de copii.
Crâmpeie din viaţa Sfântului Ierarh Nicolae
Născut în jurul anului 280,în localitatea Patara Lichiei,şi trecut la cele veşnice în jurul anului 345,în regiunea Mira (astăzi localitatea Kocademre,din Turcia),Sfântul Nicolae le-a dat smereniei şi sărăciei chipul său,slujind mereu lui Dumnezeu şi semenilor săi. Drept şi foarte bun la suflet,este cunoscut drept ocrotitor al celor acuzaţi pe nedrept,al comercianţilor şi al călătorilor,al fetelor nemăritate şi al mireselor şi,în mod special,al copiilor. Deşi a fost cunoscut şi iubit încă din timpul vieţii sale,săvârşind nenumărate minuni,ierarhul din Mira a fost cinstit în mod deosebit în sec. VI,la mai bine de 200 de ani de la adormirea lui întru Domnul. În acelaşi secol,episcopul Nicolae din Pinara a înălţat o biserică închinată Sfântului Nicolae din Mira Lichiei. Abia începând cu sec. X,cultul sfântului din Mira a început să se răspândească în Apus.
Sute de biserici îl au ocrotitor
Fiind unul dintre cei mai iubiţi sfinţi în România,creştinii au ridicat multe biserici ce poartă hramul Sfântul Nicolae. Ca dovadă,numai în Bucureşti,22 de biserici îşi sărbătoresc hramul la 6 decembrie. Printre ele se numără şi frumoasa biserică Sf. Nicolae-Vlădica,de pe strada 11 iunie,aflată la poalele Colinei Patriarhiei. Iar la Biserica Sf. Gheorghe Nou din Bucureşti,într-o superbă raclă,se află Mâna dreaptă a Sfântului. Există,de asemenea,şi numeroase aşezăminte de asistenţă socială patronate de blândul Sfânt Ierarh Nicolae.
Fapte de milostenie
Se consemnează că,pe vremea când era la Mira,cu autoritatea sa de episcop,Sfântul Nicolae a poruncit să se dărâme templul Artemidei,iar aurul de acolo l-a transformat în ajutoare pentru copiii orfani. Apoi,în vremea unei secete cumplite,a cumpărat cu mari eforturi grâu tocmai din Italia,împărţindu-l celor săraci şi înfometaţi. Totuşi,fapta sa cea mai cunoscută este salvarea onoarei unui tată văduv şi a celor trei fete ale sale. Fiind foarte sărac,tatăl ar fi fost obligat,pentru a le salva viaţa fiicelor,să le vândă unor bogaţi amatori de plăceri. Aflând ce avea de gând să facă din disperare acel părinte,episcopul Nicolae a lăsat noaptea,de trei ori la rând,în casa lor,câte o pungă de galbeni,salvând astfel tatăl şi fiicele de la veşnica pierzanie.