Superstiţii de iarnă

Cu sute de ani în urmă, oamenii încercau să găsească explicaţii pentru fiecare lucru misterios care se întâmpla în viaţa lor. Temerile majore şi căile de alungare a energiile negative au rămas în memoria colectivă sub numele de superstiţii.

Superstiţiile izvorăsc din credinţa că viitorul e influenţat de modul în care ne comportăm, că anumite gesturi pot readuce armonia şi bunăstarea. De aceea, până şi cei mai sceptici dintre oameni cred în tot felul de obiceiuri şi de atitudini menite să alunge ghinionul.

Filipii de iarnă şi teama de lupi

Divinităţi năprasnice şi patroni ai lupilor, Filipii de iarnă marchează, în calendarul popular, sfârşitul perioadie de împerechere a sălbăticiunilor, începută cu aproximativ 80 de zile în urmă, la Filipii de toamnă. Vremea Filipilor de iarnă începe pe 29 ianuarie şi ţine până la sfârşitul anului vechi. În cele trezi zile, dar mai ales în cele trei nopţi, se crede că lupoaicele caută cărbuni aprinşi. Cele care nu reuşesc să mănânce foc – simbol al masculinităţii şi al virilităţii – rămân sterpe un an de zile. Ca sălbăticiunile să nu găsească focul şi să se înmulţească peste măsură, gospodinele nu scot cenuşa din vatră şi nu împrumută foc vecinilor. Oamenii de la sate care nu respectă datinile vor avea recoltă slabă, iar păsările le vor fi atacate de răpitoare. La fiecare casă cu animale, se leagă un topor lângă coşul de fum, pentru ca lupii să nu se apropie. Totodată, în zilele Filipilor de iarnă, bătrânii fac prevestiri cu vreme şi la recolte. Dacă este lună plină, anul va fi rodnic şi bogat. În schimb, dacă este ger şi nu ninge, atunci luna februarie va fi ploioasă.

Vrăji în noaptea de Sfântul Andrei

Tradiţia populară românească spune că ajunul zilei de Sfântul Andrei este momentul în care se dezlănţuie forţele malefice – strigoi şi vârcolaci care colindă pe la casele oamenilor. Despre Sfânt, se spune că ar fi fost stăpânul fiarelor sălbatice şi că le dă voie acestora să umble pe toate drumurile. Strigoii sunt duhurile morţilor, care se întrupează aievea din morminte. Vârcolacii sunt creaturile care întunecă Luna şi Soarele: în noaptea Sfântului Andrei, coboară pe pământ în chip de om şi fac rău celor pe care îi întâlnesc. Pentru a se apăra de spiritele rele, gospodarii îşi fac semnul crucii şi pun usturoi pe la uşi şi la ferestre. Nu mătură casa, pentru ca lupii să nu le mănânce vitele. Se crede că dacă cerul va fi întunecat în ajun, peste iarnă vor fi zăpezi mari.

În ajunul Crăciunului se deschid cerurile

În tradiţia populară, ajunul Crăciunului este sărbătoarea de sfârşit de an patronată de Moş Ajun, frate bun cu Moş Crăciun, cu care seamănă ca două picături de apă. În noaptea de ajun nu e bine să dormi pe paie sau prin fân lângă animale, căci boii prind glas şi vorbesc între ei despre naşterea lui Iisus. Cerurile se deschid, minune care poate fi văzută doar de cei credincioşi şi buni la suflet. Când ies în curte, gospodinele trebuie să adune câteva surcele pe care, mai apoi, să le împrăştie prin casă, pentru belşug. Ele trebuie să aibă pe masă toate felurile de mâncare, dacă vor să le meargă bine în anul care vine. Fetele nemăritate trebuie să ţină post negru în ajun, dacă vor să îşi viseze ursitul.

Curăţenia, interzisă în prima zi din an

Se spune că nu e bine să faci curat în prima zi din an, nici să te speli sau să arunci gunoiul, căci cine se atinge de mătură, va avea ghinion. Nici cheltuieli nu e bine să faci, căci vei avea bani de dat tot anul. Şi, că tot a venit vorba de bani, există superstiţia conform căreia nu trebuie să intri în noul an cu datorii, ca să nu rămâi dator 365 de zile.

Ştiai că...

...există superstiţii legate de ziua de Ignat, când gospodarii obişnuiesc să taie porcul? Pentru noroc la bani, animalul sacrificat trebuie adus în casă capul cu râtul înainte.