Tradiţii de Paşte din toată lumea

28 aprilie 2011   Spiritualitate

Sărbătoarea Învierii lui Iisus Hristos este un moment special, oriunde trăiesc creştinii. Tradiţiile religioase diferă mai puţin, de la ţară la ţară, în timp ce obiceiurile laice legate de Paşte dau culoare specifică şi pitoresc fiecărei regiuni.

Paştele celebrează Învierea lui Iisus,ziua în care discipolii au mers la mormânt şi au descoperit că acesta era gol. Pe drumul de întoarcere,Iisus li s-a arătat,iar ei au plecat să răspândească în lume minunea.

De aceea,Paştele este o zi de bucurie şi toate interdicţiile postului sunt anulate. Tradiţia spune că la această sărbătoare se mănâncă miel şi,în unele zone creştine,ouă roşii.

Ceremonialul ouălor

În Grecia,ca şi la noi,există obiceiul de a ciocni ouăle roşii. În fiecare familie,este o adevărată competiţie,cine reuşeşte să spargă cele mai multe ouă. Când ciocnesc ouăle,grecii spun „Cristos Anesti”.

Ruşii duc ouăle la biserică pentru a fi binecuvântate,apoi le pregătesc pentru masa de Paşte. La italieni,ouăle roşii sunt binecuvântate de preot,apoi aşezate în centrul mesei de Paşte. În Anglia şi Olanda,ouăle nu sunt aduse de iepuraş,ci de... copii. Ei merg din casă-n casă şi cer ouă roşii,pe care le adună într-un coşuleţ.Obiceiuri pascale la catolici

Pentru a sărbători Învierea Domnului,britanicii îşi împodobesc bisericile cu liliac şi organizează parade spectaculoase,la care se dansează. Un dans specific Paştelui („Morris dance”) este foarte asemănător căluşarilor noştri.

În Italia,la micul dejun din ziua de Paşte,se mănâncă o prăjitură tradiţională cu migdale şi fructe confiate,„colomba”,iar a doua zi,toată familia merge la picnic. Polonezii nu pun pe masă mâncare caldă în dimineaţa Paştelui şi au obiceiul „împărţirii oului”:un singur ou tăiat bucăţi,cu sare şi piper,este împărţit cu membrii familiei şi fiecare îşi pune o dorinţă.

În Mexic,în seara dinaintea Paştelui,mii de oameni ies pe străzi şi dau foc,simbolic,desenelor sau păpuşilor care-l înfăţişează pe Iuda. Păpuşile sunt umplute cu bomboane,dulciuri şi surprize,astfel că atunci când se rupt,dulciurile se împrăştie pe stradă.

Paştele este una dintre cele mai importante sărbători ale religiei iudaice,comemorând fuga

din Egipt,naşterea naţiunii evreieşti şi sfârşitul sclaviei evreilor în Egipt. Pesach (Paştele) durează opt zile,se ţine la 15 Nisan (martie-aprilie) şi poate cădea în orice zi a săptămânii.

În această perioadă,se mănâncă doar pâine nedospită,matzah,aşa cum au mâncat evreii când au plecat din Egipt. Fiecare evreu trebuie să bea patru pahare cu vin,numărul lor simbolizând eliberarea din sclavie. Pregătirea sărbătorii revine în primul rând femeilor,care trebuie să spele cu grijă toate ustensilele bucătăriei,spre a îndepărta de pe ele orice urmă de fermenţi şi să pregătească făina din care vor face pâinea nedospită.

Ouă cu surprize

Ouăle cu surprize au o istorie veche în Franţa. Ludovic al XIV-lea a dăruit de Paşte inamicilor săi ouă cu „surprize”,învelite în aur. Nu se ştie cât de plăcută a fost surpriiza,dar tradiţia s-a păstrat până în zilele noastre. În Italia,membrii familiei schimbă între ei astfel de ouă.

Mai multe