Azitromicina, antibioticul recomandat pentru COVID-19 nu grăbeşte vindecarea în formele severe şi nu previne decesul
Azitromicina este medicamentul cu efect antibiotic, recomandat frecvent datorită efectelor antiinflamatoare. Medicamentul este des întâlnit pe listele de tratament şi în cazul infecţiei cu SARS-CoV-2. Mai mult, se recomandă în masă şi celor cu semne clinice de viroză.
În spaţiul virtual circulă numeroase reţete care promit să grăbească vindecarea, indiferent de forma de COVID-19, uşoară, medie, severă. Tratamentul cu azitromicină se prescrie fără un consult medical în prealabil, ci în funcţie de simptomatologia acuzată de pacient, iar reţetele se distribuie online.
Mai mult decât atât, atrage atenţia Dr. Craiu Mihai, medic primar pediatrie, Conferenţiar universitar, Doctor în Ştiinţe Medicale, administrarea incorectă a acestui antibiotic, care face parte din familia macrolidelor şi care este util în tratamentul bolilor bacteriene, poate duce la creşterea rezistenţei la antibiotic, prin influenţarea rezistomului intestinal. „Pentru că azitromicina stă foarte mult în corpul nostru (timpul de înjumătăţire serică este de peste 60 de ore). Săptămâni în şir, după o cură completă. Şi asta produce creşterea rezistenţei la antibiotice‟, explică medicul Craiu.
Un studiu recent în domeniu sugerează că acest medicament nu modifică deloc şansa la vindecare în caz de COVID-19 şi nu previne decesul în pneumoniile severe produse de infecţia SARS-CoV-2.
Azitromicina scade riscul de deces?
Antibioticul azitromicină nu are niciun beneficiu clinic semnificativ pentru pacienţii spitalizaţi cu formă severă de COVID-19, este concluzia cercetării Recovery, studiul de evaluare aleatorie a terapiei COVID-19. Azitromicina este cunoscută pentru proprietăţile sale antiinflamatoare. Pentru că inflamaţia, cauzată ca un răspuns imun activ excesiv, este o caracteristică a formei severe de COVID-19, antibioticul a fost considerat un potenţial tratament pentru COVID-19. Cu toate acestea, analiza preliminară a datelor nu a evidenţiat nicio diferenţă semnificativă în ceea ce priveşte rata de mortalitate după tratamentul cu azitromicină (19%) şi alt protocol de tratament (19%). Cercetatorii, de asemenea, nu au dovezi de scădere a riscului de progresie la ventilaţie mecanică sau privind durata de spitalizare.
Un număr de 2.582 de pacienţi au primit tratament cu antibiotic, comparativ cu 5.184 de pacienţi trataţi cu alte medicamente. În medie, pacienţii au intrat în studiu la opt zile după începerea simptomelor.
„Deşi ar putea părea dezamăgitor faptul că datele din acest studiu sunt negative, rezultatele constituie, de fapt, un pas important în lupta împotriva COVID-19‟, a explicat Nick Lemoine, director medical al „National Institute for Health Research’s Clinical Research Network‟.
@shutterstock