„Cum l-am prins că mă înşală“

1 decembrie 2015   Relații de cuplu

Uneori, viaţa chiar bate filmul! Spun asta pentru că am simţit-o pe propria piele. Din păcate, sfârşitul nu a fost unul fericit, ci dureros, iar eu am suferit cum numai un suflet trădat şi părăsit o poate face...

Că dragostea e oarbă,o ştie o lume întreagă. Emoţiile de la începutul unei iubiri sincere şi nevinovate ţin de foame şi de sete,dar la mine au ţinut,din păcate,şi loc de raţiune. Abia când l-am întâlnit întâmplător pe iubitul meu de mână cu o altă femeie,am înţeles că am tras lozul necâştigător.

Râdeam mult împreună

Totul a început brusc. Îmi petreceam mai tot timpul cu Iulia,prietena mea cea mai bună – înaltă,blondă şi fâşneaţă;studia să devină medic stomatolog,iar eu economist. Ne completam,într-un fel. Ne spuneam orice încă de la grădiniţă,iar relaţia noastră părea să nu se clatine vreodată.

Într-o zi au apărut în peisaj Radu şi cu prietenul lui,Mircea,vecini de palier,foşti colegi de şcoală şi,la vremea aceea,colegi de serviciu. Zilele treceau şi noi formam două cupluri fumoase. Patru tineri cu ambiţii şi planuri de viitor măreţe. Râdeam mult împreună şi eram bucuroşi că avem un grup al nostru.

M-am îndrăgostit de iubitul prietenei mele

Iulia şi Radu deveniseră iubiţi,deşi acesta era implicat într-o relaţie de ani buni cu Ana,care nu bănuia că este înşelată. Am judecat-o aspru,cum să nu simtă că iubitul ei calcă strâmb? Ana închidea ochii,dar nu pentru că nu ar fi ştiut ce face el,ci pentru că se resemna,la rându-i,în braţele şefului.

Radu a aflat că şi iubita lui l-a minţit,a fost trist o vreme şi n-a iertat-o. L-a ajutat şi prietena mea să treacă peste acest moment. Cum Iuliatrebuia să-şi continue studiile în altă localitate,la sute de kilometri distanţă,relaţia lor s-a răcit,iar ea nu mai avea sentimente pentru Radu şi ieşea cu alţi băieţi. 

Eu ştiam tot şi mă deranja că face asta. Suferind şi singur,Radu m-a întrebat dacă Iulia chiar îl mai iubea. Atunci,i-am zis adevărul:îl iubeam eu!

Povestea noastră părea cea mai frumoasă

Chiar dacă eram neîncrezători şi sceptici la început,între mine şi Radu s-a născut treptat o frumoasă poveste de dragoste. Simţeam amândoi că momentele petrecute împreună sunt speciale.

Aşa a fost o vreme,dar m-am angajat,şi nu prea am mai avut timp să stăm împreună. După serviciu,mergeam singură la teatru,dar cum Radu lucra până târziu,nu ajungea să mă însoţească.

A a urcat pe scenă alături de o altă femeie...

Într-o zi,pe la prânz,Radu m-a sunat şi m-a întrebat dacă să mă ducă acasă după muncă. I-am spus că nu e nevoie,că am multă treabă. Aparent nu i-a picat prea bine şi mi-a spus că trebuie să găsim timp şi pentru noi,căci lucrăm prea mult. Mi-a plăcut ce am auzit şi am terminat lucrul mai repede.

Prinsesem viteză... Când am ieşit de la serviciu,în loc să mă duc la autobuz,am ocolit şi am ajuns tot la teatru. Mai erau trei locuri libere. Piesa se juca altfel,cu spectatorii pe scenă,aşezaţi în două tribune dispuse paralel. Am urcat şi mi-am ocupat locul.

Pe o treaptă mai jos,la picioarele mele mai erau două locuri libere. Eram nerăbdătoare să înceapă piesa „Trei surori“,a lui Cehov. Şi ce să vezi:pe scenă urca iubitul meu frumos,căruia nu i-am spus unde eram,cu cineva de braţ.

N-am vrut să-i stric seara

Era o fată pe care nu o cunoşteam. Nu era vreo verişoară,colegă,Iulia sau Ana. Aveau locuri la picioarele mele,iar ea căuta cu privirea rândul. Ca să-i vină în ajutor,el i-a arătat din gesturi zona şi a dat de privirea mea uluită. Ghinion! A pufnit în râs,unul nervos,şi am zâmbit şi eu.

A fost păcălit de soartă. Şi doar s-a asigurat că muncesc mai mult în seara aceea... Cum,în tot oraşul,să aibă loc chiar lângă mine?! „Nu aici,că începe piesa mai devreme“,am reuşit eu să bolborosesc. A înţeles şi a căutat să facă schimb de locuri cu altcineva.

A găsit în tribuna din faţă. La pauză,am mers şi eu la toaletă,unde erau,fireşte,şi ei. Am ocolit,cu capul în jos (am recunoscut din prima că eram înfrântă) şi am preferat să nu-i stric seara. Poate o iubea pe fată,iar ea nu-şi dăduse seama cine eram eu. Am văzut piesa,dar nu-mi aduc aminte despre ce a fost vorba.

Am plătit cu aceeaşi monedă

O vreme am fost dezamăgită că i-am acordat toată încrederea mea unui trădător. Uitam,însă,că şi eu eram la fel ca el. Înşelasem încrederea prietenei mele şi sufeream tare. Iar el,dacă pot spune aşa,se înşelase şi pe el în tot acest timp. A simţit că poate să joace pe mai multe planuri şi şi-a forţat norocul.

Era dreptul lui să încerce,nu? După mulţi ani,s-a însurat cu ea,cu Ramona. Iar eu am senzaţia că am făcut un om fericit,căci,dacă aş fi făcut o scene de gelozie la teatru,se despărţeau. Dacă e să mă gândesc la Radu,sper că lupul îşi schimbă şi năravul,nu doar părul. Până la proba contrarie...

Mai multe