În 2018, cel mai mic număr de copii nou-născuţi din ultimii 50 de ani. De ce nu mai vor românii să devină părinţi?

Numărul copiilor născuţi în România este din ce în ce mai mic. Potrivit datelor, anul 2018 dezvăluie o realitate îngrijorătoare: anul trecut ţara noastră a avut cel mai mic număr de nou-născuţi din ultimii 50 de ani. Însă de ce nu mai vor românii să facă copii? 

În 2018, România a avut cel mai mic număr de nou-născuţi din ultimii 50 de ani, potrivit datelor oficiale disponibile. 

Conform informaţiilor Institutului Naţional de Statistică(INS), în primele 11 luni ale anului 2018, au venit pe lume doar 173.936 de micuţi. Un număr mai mic decât în 2011, atunci când România s-a confruntat cu o criză majoră: s-au redus salariile în sectorul bugetar, s-au făcut concedieri masive şi s-a limitat indemnizaţia concediului de creştere a copilului.

Numărul copiilor născuţi în 2018 este comparabil cu cei ce au urmat anului 1967, atunci când Nicolae Ceauşescu a dat un decret prin care  a interzis avorturile şi metodele contraceptive.

Conform datelor Academiei Române şi INS, între 1970 şi 1989 s-au născut, în medie, câte 360 de mii de copii. În schimb, în 1989, au fost aduşi pe lume 369.000 de copii, iar în 1990, 314.740. Din acel moment, natalitatea a scăzut aproape continuu, cu câteva reveniri. Până în acest moment, nu am mai avut 190.000 de nou-născuţi din anii ’60.

De ce nu mai fac românii copii?

O posibilă explicaţie vine de la sociologul Bogdan Voicu. 

„Omenirea s-a schimbat mult în epoca contemporană. Odată cu creşterea economică, se schimbă valorile oamenilor. Apare diversificarea referinţelor, un accent pus pe dezvoltare individuală, pe satisfacerea unor nevoi de cunoaştere, pe leisure, pe calitatea vieţii, pe a creşte copiii altfel, într-un mediu mai prietenos, mai puţin supus constrângerilor unor interacţiuni limitate”, a declarat acesta pentru Gândul.

De aceeaşi părere este şi Mădălina Ciuhodaru, medic primar obstetrică-ginecologie, doctor în Ştiinţe Medicale, asistent unversitar Obstetrică-Ginecologie la Universitatea de Medicină şi Farmacie “Gr. T. Popa”, Iaşi.

"Explicaţia nu constă neapărat în faptul că femeile nu mai sunt interesate sau reluctante faţă de maternitate “per se”, ci în faptul că probabil deja s-a creat în subconştientul colectiv şi la nivelul ţării noastre o asociere a maternităţii cu o mare presiune socială adică ideea de implicare totală echivalând (demonstrat ştiinţific) o sarcină cu 2,5 joburi. 

Modificările permanente în dinamica societăţii, în contextul în care tot mai multe femei tinere îşi doresc stabilitate profesională şi independenţă financiară în momentul apariţiei unei sarcini “mută” vârsta primei naşteri cât mai târziu. Lipsa mijloacelor concrete de reinserţie socială şi pe piaţa muncii (a cărei mobilitate nu aşteaptă pe nimeni) creează adevărate complexe asupra celor aflate la vârsta fertilă", a declarat ea.

Sursă: edupedu.ro / Foto: pixabay.com