Ce au lăsat oamenii pe Lună: mingi de golf, excremente, un mesaj de la Nicolae Ceauşescu

3 iulie 2020   Ghid de viață

În 1969, Neil Armstrong şi Edwin Aldrin au devenit primii oameni care au păşit pe Lună. Timpul petrecut acolo de cei doi a fost de 21 de ore şi 36 de minute. Au urmat alte misiuni, care au dus alţi astronauţi pe Lună. Aceştia s-au întors pe Pământ cu diverse mostre selenare, însă au şi lăsat ceva în urmă.

Dacă primii oameni care au ajuns pe Lună au stat acolo mai puţin de 24 de ore, astronauţii din alte misiuni au petrecut chiar şi trei zile, perioade suficient de mari pentru acumularea de gunoi. Însă ei au lăsat pe lună şi câteva obiecte simbolice care să ateste trecerea lor.

Neil Armstrong şi Edwin Aldrin, cei care au făcut aselenizarea, au dus cu ei, printre altele, un steag american, o insignă a misiunii Apollo 1 şi o placă pe care erau două desene ale Pământului (reprezentând emisfera vestică şi cea estică), semnăturile astronauţilor şi o inscripţie. Inscripţia de pe placă e următoare: „Here Men From The Planet Earth First Set Foot Upon the Moon, July 1969 A.D. We Came in Peace For All Mankind/Oameni de pe planeta Pământ au pus pentru prima dată piciorul pe Lună în iulie 1969. Venim cu gânduri de pace, în numele întregii specii umane“.

Au urmat alte misiuni, iar obiectele lăsate în urmă sunt dintre cele mai diverse. Şi pentru că nevoile fiziologice rămân aceleaşi, astronauţii au lăsat pe Lună containere cu urină şi reziduuri.

Mesaj de la Nicolae Ceauşescu

Neil Armstrong şi Edwin Aldrin au mai lăsat pe suprafaţa lunară un săculeţ conţinând o replică din aur a unei ramuri de măslin ca şi simbol tradiţional al păcii, dar şi un disc de silicon conţinând mesaje audio transmise de 73 de şefi de state din întreaga lume, printre care Nicolae Ceauşescu, J.F. Kennedy şi Regina Elisabeta. Mesajele erau laudative şi menţionau importanţa aselenizării.

Nevoile fiziologice nu pot fi „puse în aşteptare“, aşa că pe Lună au mai rămas aproximativ 100 de containere cu urină şi excremente. Aparatura folosită de echipaje pentru filmări sau înregistrări a fost, de asemenea, lăsată în urmă. Astronautul Edgar Mitchell s-a întors pe Pământ cu o cameră foto, sub pretextul că nu a avut timp să scoată filmul din aparat. Ulterior, camera a fost vândută la licitaţie cu 900.000 de dolari, potrivit BBC.

Pe Lună a mai rămas şi un telescop placat cu aur, unul dintre americani, Charles Duke (din misiunea Apollo 16) a lăsat o fotografie (plastifiată) cu familia sa, iar altul (Alan Shepard) 3 mingi de golf. Şi, cum era de aşteptat, fiecare misiune a adus câte un steag al Statelor Unite ale Americii.

Alte obiecte au fost „părăsite“ pentru că membrii echipajelor au avut instrucţiuni clare să nu mai aducă înapoi obiecte nefolositoare, care ar fi putut îngreuna naveta, în contextul în care nu mai aveau foarte mult combustibil şi aduceau pe Pământ zeci de kilograme de mostre. De aceea, au rămas în urmă vehiculele de transport, precum şi multă aparatură folosită pentru măsurători şi experimente: seismometre, oglinzi etc. În total, peste 220 de kilograme de aparatură.

FOTO Shutterstock

Mai multe