Biblioteca „gaură de vierme‟, templul Bahá’í, sediul cotidianului francez „Le Monde“, printre construcţiile impresionante ale lumii

Poate că minunile lumii antice sunt şi acum idealuri greu de atins şi repere ale unui ev de aur, dar omul modern şi-a pus la bătaie toată iscusinţa pentru a crea alte minuni arhitectonice. Bun venit în viitor!

Dintotdeauna omul a încercat să-şi modeleze propria lume cât mai trainic şi mai impozant, aducând forme şi dimensiuni noi locuinţelor, monumentelor, clădirilor de stat sau de cult. Şi fiecare nou record a însemnat o izbândă în faţa naturii, marea creatoare, cu care omul a fost mereu într-o competiţie dezechilibrată. Cu trecerea timpului, uneltele, materialele şi tehnicile au evoluat într-atât de mult, încât omul a ajuns să stăpânească şi să reconfigureze natura după bunul plac, numai că, în era contemporană, nu se mai pune problema competiţiei, ci a echilibrului şi a comuniunii cu natura. Asta chiar dacă arhitectura modernă propune forme futuriste, rupte parcă din „Star Trek“. Iată doar câteva exemple de clădiri care „se învârtesc după soare“.

Wormhole Library, Hainan, China

Biblioteca „gaură de vierme‟, una dintre cele mai aşteptate clădiri din acest an, a fost deschisă recent pentru vizitatori. Construită pe coasta insulei Hainan din Marea Chinei de Sud, această clădire sculpturală din beton alb, cunoscută iniţial ca Wormhole Library şi redenumită Cloudscape of Haikou, funcţionează atât ca bibliotecă, cât şi ca loc de popas pentru vizitatorii Century Park. Are o suprafaţă de 1.000 mp şi este primul dintre cele 16 pavilioane care vor fi construite în cadrul unui proiect mai amplu de revigorare a Golfului Haikou. Formele sinuoase, fără niciun unghi drept ale clădirii şi deschiderile ovale şi rotunde ce punctează faţada, lăsând lumina naturală şi aerul să pătrundă la interior, au fost obţinute cu ajutorul unor tăieri precise cu laserul şi a cofrajelor printate 3D. Biblioteca propriu-zisă ocupă 700 mp, găzduind peste 10.000 de cărţi, iar restul spaţiului a fost folosit pentru o cafenea, toalete, duşuri, o cameră pentru copii şi o parcare pentru biciclete. Lângă bibliotecă se află o piscină cu nisip alb, iar pe acoperiş a fost amenajată o terasă.

Tao Zhu Yin Yuan/Agora Garden, Taipei, Taiwan

Acest zgârie-nori ecologic se înscrie în trendul clădirilor cu arhitectură organică propuse pentru oraşele viitorului. Acest proiect, condus de belgianul Vincent Callebaut, a demarat în 2010, vizând reducerea riscurilor de încălzire globală, protecţia biodiversităţii, protecţia naturii şi în acelaşi timp a calităţii vieţii umane şi gestionarea resurselor naturale şi a deşeurilor – practic, obiectivele de mediu stipulate în Acordul de la Copenhaga. Drept urmare, în ianuarie 2018, clădirea în forma spiralei ADN a devenit primul eco-zgârie-nori de pe planetă. Deşi are doar 20 de etaje, fiecare dintre ele se roteşte cu 4,5 grade şi dispune de grădini, care au necesitat plantarea a 23.000 de copaci. Acoperişul este ocupat de panouri solare, care produc energie pentru rezidenţi şi pentru cele 4 lifturi de mare viteză, plus liftul pentru maşini, iar alimentarea cu apă se face prin sistemul de colectare a apei de ploaie. Şi, pentru a fi ecologic până la capăt, deşeurile sunt transformate în îngrăşăminte organice şi folosite pentru grădinăritul vertical.

Marina Bay Sands, Singapore

Acest complex grandios în formă de cărţi de joc a fost proiectat de nişte arhitecţi ingenioşi din Las Vegas şi este cotat ca fiind cea mai scumpă proprietate independentă din lume, cu o investiţie de 5,7 miliarde de dolari. Dominând golful, acest ansamblu emblematic găzduieşte un hotel de lux, galerii de artă, teatre, zone de divertisment şi o gamă diversificată de magazine, restaurant şi cafenele, dar şi cea mai mare piscină infinity din lume, amplasată pe acoperiş. Cele trei turnuri au câte 55 de etaje şi 2.561 de camere şi apartamente. Cel mai înalt punct, Sands Skypark, oferă o panoramă de 360 de grade a oraşului Singapore, fiind amplasat la o înălţime de 200 m.

Valley, Amsterdam, Olanda

Olandezii joacă tare cartea ecologiei, propunând acest proiect arhitectural verde ca pe un experiment urbanistic pregătitor pentru societatea viitorului. Cu 75.000 mp construiţi, Valley este de fapt un oraş comprimat într-o clădire cu apartamente, birouri, grădini şi servicii de tot felul. Panouri solare şi zone verzi s-au mai văzut, dar faţada neregulată, cu terase din piatră şi vegetaţie înaltă, este marea provocare a acestui complex, care va avea apartamente unice, de diferite dimensiuni, pentru familii cu necesităţi diferite. Data inaugurării se lasă aşteptată pentru finele acestui an.

Templul Bahá’í din Santiago, Chile

Acest edificiu circular, cu o înălţime şi un diametru de 30 m, inaugurat în 2016, s-a vrut a fi un spaţiu de întâlnire pentru toate religiile lumii. De regulă, un templu Baha’i are structura unui dom şi are nouă intrări care întâmpină simbolic oamenii din toate colţurile Pământului, pentru rugăciune şi meditaţie. Locaţia (un fost teren de golf părăsit) a fost căutată timp de nouă ani pentru reprezenta cât mai bine ideea de unitate predicată în religia Baha’i, una dintre cele mai vechi din lume. Cifra 9 revine obsedant şi când vine vorba despre alei, fântâni şi arce. Arhitecţii s-au lăsat inspiraţi de plante, pe care le-au transpus în formele în care sunt tăiate panourile din marmură portugheză şi sticlă, dispuse apoi ca nişte petale pe o structură din oţel şi aluminiu, iar curtea a fost gândită ca „o grădină fără limite“.

Dancing House, Praga, Cehia

Deşi pare avangardistă, această clădire de pe malul râului Vltava, în apropierea podului Jirásek, a fost proiectată în anul 1992 de doi arhitecţi, unul ceh şi altul american, şi finalizată în 1996. Botezată Fred & Ginger (după celebrul cuplu de dansatori Fred Astaire şi Ginger Rogers), întrucât cele două corpuri de clădire par să se „îmbrăţişeze“, construcţia a fost ridicată pe locul unei foste case bombardate în raidul american din 1945. Numai că stilul deconstructivist nu prea a fost pe placul localnicilor, obişnuiţi cu ansamblurile baroce, gotice şi Art Nouveau, pentru care este celebră Praga. Forma „dansantă“ este susţinută de 99 panouri de beton, fiecare cu o altă formă şi dimensiune. În partea superioară a clădirii se află o mare structură din metal răsucit poreclită Medusa. Ea a servit drept sediu al grupului financiar olandez Nationale-Nederlanden (din 1991, ING Bank).

Explicaţie foto: Este reprezentată pe o monedă de aur cu valoarea de 2.000 de coroane cehe, emisă de Banca Naţională a Cehiei.

Le Monde Group Headquarters, Franţa

Aşa arată sediul prestigiosului cotidian francez „Le Monde“ de pe bulevardul Auguste Blanqui, în arondismentul al 13-lea al Parisului. Clădirea a fost comandată pentru a reuni şase redacţii sub acelaşi acoperiş, cu un spaţiu pentru 1.600 de angajaţi. Marea provocare a fost construirea ei pe un teren care era deja ocupat de şinele de tren şi platformele Gării d’Austerlitz, ceea ce i-a obligat pe constructori să ridice structura chiar la mijloc, fără a afecta siguranţa edificiului. Soluţia a fost inserţia unui arc de oţel, care a preluat distribuţia greutăţii clădirii – mai grea decât întreg Tour Eiffel! La suprasarcină au contribuit şi cele 20.000 de elemente din sticlă opacă ce acoperă clădirea, create în aşa fel încât lumina să pătrundă eficient, dar cei din interior să nu poată fi văzuţi de cei din exterior.

Bine de ştiut!

Tendinţe în arhitectura modernă:

• structuralismul (forme asemănătoare fagurelui de miere, planuri ce se intersectează, reţele de cuburi, sau spaţii dens alăturate, conectate prin curţi interioare)
• formalismul (centrat pe formă, predomină liniile şi formele geometrice rigide)
• hi-tech (oţelul, aluminul şi sticla sunt combinate cu centuri şi grinzi în culori ce ies în evidenţă, iar elemente funcţionale sunt amplasate la exteriorul clădirilor)
• brutalism (forme masive, din beton brut, nefinisat)
• deconstructivismul (par forme fără legătură unele cu altele, nearmonioase, abstracte)
• minimalism (pe principiul „less is more”, pereţii interiori sunt eliminaţi, iar planurile orizontale sunt deschise)
• arhitectura organică (linii ondulate şi structuri curbe sugerând formele naturale, arce îndrăzneţe fără stâlpi sau bârne vizibile)

@shutterstock, archdaily.com