Care a fost cel mai prost an din istorie? Nu este vorba despre anul 2020

Ai putea crede că anul 2020 a fost cel mai greu, cu o pandemie care a învăluit lumea, cu schimbări climatice accelerate, explozii şi să conflicte. Totuşi, nu acesta este anul care a devenit cunoscut drept cel mai prost din toate timpurile.

Am trecut printr-un an foarte dificil cu multe schimbări şi nenorociri care te-ar putea face să cataloghezi 2020 ca unul dintre cei mai proşti ani. Totuşi, au existat ani mult mai răi în care oamenii au fost puşi la grele încercări, iar dintre toţi se distinge unul cu întâmplări cu adevărat neaşteptate care au răpit foarte multe vieţi.

1945

Chiar dacă anul 1945 ar putea fi considerat unul bun, întrucât a cuprins sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, ambele părţi ale planetei au fost cuprinse de conflicte, iar uciderea a 11 milioane de civili şi lansarea bombelor nucleare au avut efecte devastatoare asupra lumii. Proliferarea armelor nucleare a reprezentat prima ameninţare existenţială creată de om în lume, unică în cronologia celor mai grei ani din istorie.

În ciuda războiului şi al armelor atomice, omenirea şi-a revenit după anul 1945. înfiinţarea Organizaţiei Naţiunilor Unite a întărit în mare măsură omenirea împotriva multor pericole potenţiale, inclusiv pandemia.

1349

Ciuma bubonică a creat o epidemie în 1349, un alt an greu în care au fost răpuşi de boală aproximativ 60% dintre europeni. Epidemia s-a întins de-a lungul a 8 ani, timp în care a devastat Europa. La fel ca noua boală COVID-19, ciuma se transmitea de la persoană la persoană şi a avut simptome îngrozitoare: convulsii, febră, cangrenă.

536

Boala, foametea, dezastrele naturale şi schimbările climatice au caracterizat cel mai prost an din istorie. Acesta este anul 536, despre care probabil nu ai citit în manualele de istorie.

Totul a început cu o erupţie vulcanică de proporţii. A fost atât de mare, încât s-au găsit urme de cenuşă stocate în gheţarii arctici şi în argintul civilizaţiei timpurii. Vulcanul a erupt în Islanda şi a acoperit planeta într-un nor de cenuşă. Prin comparaţie, în anul 1883, Krakatoa, un vulcan aflat pe teritoriul de azi al Indoneziei, a explodat cu o forţă suficient de puternică pentru a sparge timpanele marinarilor pe o navă care trecea la 65 km distanţă. Această erupţie a modificat vremea timp de luni de zile, a schimbat presiunea atmosferică din întreaga lume şi a aruncat suficientă cenuşă în atmosferă pentru a inspira pictura „Ţipătul”, de Edvard Munch.

Tot ce ştim despre erupţia vulcanului islandez care a erupt în anul 536 este că a fost mai mare decât cea din Indonezia de azi. O ceaţă mortală a învăluit atunci Europa, Orientul Mijlociu şi Asia. Acest lucru a dus la temperaturi mai scăzute în aceste regiuni.

Acest eveniment a dat startul a ceea ce a devenit cunoscut sub numele de Evul întunecat. Norul provocat de erupţia vulcanică a duc la eşecul culturilor, ninsori ivite în plină vară, secetă şi boli.

Scandinavii au depus ofrande zeilor pentru a-i îmbuna. Se crede că acest eveniment din viaţa reală a inspirat pe Ragnarok în crearea mitologiei nordice. Ciuma din vremea împăratului Iustinian a afectat peste 60% din populaţia Mediteranei, iar mai multe state au suferit tulburări interne şi boli. Se crede că mongolii au fost conduşi spre vest de aceste evenimente şi unii cercetători susţin chiar că înfiinţarea Islamului a fost un rezultat al vidului de putere creat în anul 536.

FOTO: Shutterstock