Cum a apărut pavlova, prăjitura balerinei
De zeci de ani, se dă o luptă aprigă între Australia şi Noua Zeelandă pentru paternitatea popularei prăjituri Pavlova. Celebrul desert făcut din bezea şi fructe are o istorie strâns legată de bine-cunoscuta balerină din Rusia.
Istoricii culinari spun că desertul pe care azi îl cunoaştem sub numele de „prăjitura Pavlova“ a fost botezat după balerina de origine rusă Anna Pavlova, care a vizitat pentru prima oară Australia în 1926.
Şi tot istoricii arată că un bucătar din Wellington a creat acest desert în onoarea talentatei dansatoare:era realizat din două blaturi de bezea,frişcă bătută şi fructe proaspete (căpşuni, kiwi, fructe de pădure etc.). Trei ani mai târziu,reţeta era publicată în Noua Zeelandă.
Gastronomii au descoperit reţetele a peste 150 de prăjituri asemănătoare,care datează de dinainte de 1926. Cert este că prăjitura a devenit populară la scurt timp după ce balerina care i-a dat numele a cucerit America,Europa şi Marea Britanie,într-un turneu internaţional.
Acest desert este extrem de popular în bucătăria naţională a Australiei şi a Noii Zeelande. Fiind atât de uşoară şi de delicioasă, prăjitura Pavlovaeste servită frecvent la mesele festive şi de sărbători. Chiar dacă este un desert de vară,poate fi consumat şi de Crăciun.
Muzeul Naţional al Noii Zeelande din Wellington şi-a sărbătorit prima aniversare în februarie 1999. Cu această ocazie,reprezentanţii muzeului au creat cea mai mare prăjitură Pavlova,numită „Pavzilla“,care a fost tăiată de premierul ţării.
Recordul a fost doborât de studenţii de la Eastern Institute of Technology,tot din Noua Zeelandă,în martie 2005. Creaţia tinerilor se întindea pe 64 de metri lungime,în comparaţie cu prăjitura din 1999,care avea doar 45 de metri în lungime.
Despre Anna Pavlova,presa vremii scria că: „Nu dansează; se înalţă şi pluteşte ca şi cum ar avea aripi“. Din această descriere, îţi poţi da seama cât de uşor şi de delicat este desertul ce poartă numele celei care a revoluţionat lumea baletului.