Cum sunt igienizate rachetele înainte de-a fi trimise pe Marte şi de ce a devenit controversată “protecţia planetară”

Întreaga omenire a fost dintotdeauna fascinată de călătoriile în spaţiu, descoperirea vieţii pe alte planete şi pregătirile astronauţilor pentru misiuni speciale desfăşurate în afara atmosferei Pământului. Ce măsuri excepţionale ia NASA înainte de lansarea rachetelor spre Marte?

Unul dintre motivele pentru care a existat misiunea Marte 2020 este pentru a căuta semne anterioare de viaţă pe acestă planetă şi-a aduce casă pentru a fi analizate roci şi diverse mostre, susţine NASA.

Având în vedere că aceste obiecte circulă între Terra şi Marte, există posibilitatea contaminării pe una sau ambele planete. Oamenii de ştiinţă nu-şi doresc să compromită misiunea de-a căuta semne de viaţă pe planeta roşie cu o contaminare accidentală. Cu alte cuvinte, nu-şi doreşte nimeni să fie plantate, din întâmplare, forme de viaţă de pe Pământ pe Marte.

De asemenea, nu este de dorit nici să fie alterată în vreun fel viaţa pe Marte, dacă ar fi ca aceasta să existe. Şi, cel mai important, este strict interzis să aducem pe planeta noastră microbi care să afecteze în vreun fel formele de viaţă de pe Terra. Din aceste motive, toate rachetele care pleacă pe altă planetă sau se întorc din spaţiu sunt igienizate excesiv. Acest proces de igienizare se numeşte “protecţie planetară”, după cum ne informează The Ringer.

După cum era de aşteptat, NASA are standardele propriii pentru o asemenea igienizare. Inginerul responsabil cu igienizarea pentru misiunea Marte 2020, Kristina Stott, a devăzluit, pentru The Ringer, următoarele: “Întregului sistem de operare îi este alocat 500.000 de spori. Pare mult, dar nu e deloc aşa. Cam toţi atâţia spori se găsesc, de pildă, pe camera noastră video de pe telofonul mobil”.

Totuşi, cei de la NASA sunt conştienţi de faptul că o mică contaminare tot poate avea loc, nu se poate exclude complet. Însă nivelul acceptabil de contaminare nu trebuie să depăşească 1 la 10.000. Fiecărui zbor pe altă planetă îi este atribuită o categorie pentru ameninţarea contaminării, de la 1 la 5, în funcţie de cât de mult va interacţiona racheta cu planeta respectivă. Misiunea Marte 2020 a primit categoria 5, adică cea mai mare.

Bun, dar cum se pot păstra rachetele sterile?

În primul rând, sunt puse într-o “camera curată”, cu aer filtrat şi suprafeţe igienizate frecvent. În al doilea rând, cei care lucrează în acea camera poartă echipament special de protecţie, pentru a împiedica să contamineze ei rachetele. Apoi, rachetele sunt sterilizate cu şeverveţe cu alcool în proporţie de 70%.

Ofiţelul responsabil cu protecţia planetară a împiedicat, în trecut, ca rachetele să ajungă în zone ale planetei străine în care ameninţarea contaminării este mai mare. De cele mai multe ori, acele suprafeţe care conţin microbi străini pot şi şi cele care să ateste viaţa pe Marte. Omul de ştiinţă de la Universitatea Cornell, Alberto Fairén, susţine, în revista Ştiinţa, că suprafaţa dură a planetei Marte ar omorî oricum orice microb venit de pe Terra înainte ca acesta să aibă posibilitatea de-a se răspândi pe planeta roşie.

Oamenii de ştiinţă care construiesc rachetele şi care realizează aceste misiuni spaţiale sunt de părere că acest proces de igienizare este prea scump. În misiunea de pe Marte şi anii ’70, numai sterilizarea rachetei a costat 10% din întregul buget al misiunii. Nu-i de mirare că procesul cu pricina a devenit, între timp, unul destul de controversat, nu-i aşa?

Foto - Shutterstock