Curiozităţi despre planete. Venus e considerată sora geamănă a Pământului, pe Pluto sunt munţi de gheaţă de 3.300 de metri

De la romanticul cer plin de stele şi până la întocmirea hărţilor zodiacale, privim mereu spre astre cu o mare curiozitate, întrebându-ne ce e dincolo de planeta noastră.

Iată câteva dintre cele mai inedite lucruri pe care omenirea le-a aflat până acum despre sistemul nostru solar.

Mercur

Deşi e cea mai apropiată planetă de Soare, are gheaţă la poli. Tot apropierea de el face ca anul mercurian să fie mai scurt, de doar 88 de zile – însă fiecare zi se scurge în vreo 60 de zile terestre! Iar Soarele nici nu răsare, nici nu apune, doar se mişcă înainte şi înapoi pe cer. Ca densitate, însă, e a doua planetă din sistemul solar, după Terra. Şi tinde să se micşoreze, din cauza cutremurelor puternice.

Venus

Chiar dacă e a doua după Mercur, Venus e cea mai fierbinte planetă a sistemului nostru (461 °C), ceea ce o face şi cea mai strălucitoare, după Soare şi Lună. Şi, spre deosebire de celelalte surate, se învârte în jurul axei sale contrar acelor ceasornicului. Iată de ce, pe Venus, Soarele răsare la vest şi apune la est, iar ziua venusiană (225 zile terestre) durează mai mult decât anul venusian (243 de zile terestre). Şi, deşi e considerată sora geamănă a Pământului, ca dimensiuni, sigur nu ne-am putea adapta atmosferei otrăvitoare şi ploilor cu… acid sulfuric.

Saturn

A doua planetă ca mărime este faimoasă pentru cel mai mare şi mai vizibil inel şi pentru multitudinea de sateliţi îngheţaţi (150, dintre care cel mai mare e Titan). Densitatea mică o face mai uşoară decât apa, adică, dacă ar fi aruncată într-un ocean gigantic, ar pluti. Gravitaţia ei este, însă, suficient de puternică să modifice traiectoria cometelor. Iar atmosfera gazoasă, cu furtuni inimaginabile şi vânturi de 1.800 km/h, o face incompatibilă cu viaţa.

Uranus

A şaptea planetă de la Soare nu este vizibilă cu ochiul liber, fiind prima planetă descoperită cu ajutorul telescopului. Înclinaţia ei stranie (82 de grade), provocată de ciocnirea cu un meteorit, o face să pară culcată pe o parte, ca un butoi răsturnat, iar rotaţia se face oblic, în 20 de ani de-ai noştri. Din această cauză, numai unul dintre cei 2 poli este luminat şi încălzit de Soare, celălalt rămânând tot timpul în întuneric – unde, culmea, e mai cald!

Marte

În ciuda multitudinii de filme SF cu marţieni, Marte nu are o atmosferă prielnică vieţii. E o planetă rece (-60 °C), stâncoasă, acoperită de un praf roşu de oxid de fier (de unde denumirea de Planeta Roşie), vânturată de furtuni, iar pe cerul ei apar două luni. Aici, ziua are 24 de ore şi 37 de minute, apropiată de ziua terestră, însă pe Marte, poţi sări de trei ori mai sus decât pe Pământ. Deţine şi două recorduri: are cel mai mare vulcan din sistemul nostru solar, Olympus Mons (24 km), de trei ori mai înalt decât Everestul; şi cel mai mare canion, Valles Mariners, întins pe 4.000 km, de 10 ori mai lung decât canionul Arizona. Mai mult, e singura planetă, exceptând Terra, care are un lac lichid sub gheaţa de la polul sudic.

Jupiter

E cea mai mare planetă, în interiorul căreia ar putea încăpea, de două ori!, toate celelalte opt planete. Graţie vitezei mari de rotaţie, are şi cea mai scurtă zi, de doar nouă ore şi 55 de minute, însă un an jupiterian durează 10.437 de zile pământene! Iar datorită Marii Pete Roşii, o furtună gazoasă vizibilă, Jupiter atrage gunoiul din spaţiu, protejând Terra de obiectele potenţial periculoase.

Neptun

Rece şi greu vizibilă, a cărei existenţă a fost prezisă matematic înainte de-a fi confirmată vizual, se află la o distanţă de 30 de ori mai mare de Soare decât Pământul. Se crede că are un miez stâncos şi că ar fi de 17 ori mai grea ca Terra, fiind cel mai mic gigant gazos, cu vânturi de peste 2.100 km/h. Are şase inele slab detectabile şi efectuează o rotaţie completă în jurul Soarelui în 165 de ani tereştri. Interesant e că aici ar ploua cu… diamante, întrucât concentraţia de carbon din atmosferă este mare.

Pluto

Până recent, a fost considerată cea mai mică planetă, având un diametru mai mic decât mulţi sateliţi. În 2008, astronomii au declasificat-o la statutul de planetă pitică, alături de alte patru: Ceres, Eris, Makemake şi Haumea. La fiecare 248 de ani, Pluto se apropie de Soare mai mult decât Neptun, făcând ca Neptun să fie cea mai îndepărtată planetă de Soare. Tototdată, Pluto se mişcă în interiorul orbitei lui Neptun pentru 20 de ani! Pe suprafaţa sa, există munţi de gheaţă înalţi de peste 3.300 m, iar atmosfera sa are 20 de straturi foarte reci şi compacte.

@shutterstock