Darwin mânca un exemplar din fiecare specie descoperită. Ce-a făcut când şi-a dat seama că nu studiase pasărea din farfurie?

A fost cel mai faimos naturalist, geolog şi biolog britanic, care a rămas în istorie datorită teoriei evoluţioniste pe care a fondat-o. În Originea speciilor, din 1859, susţine că toate speciile au evoluat de-a lungul timpului din strămoşi comuni, prin selecţie naturală, iar, pentru a scrie asemenea volum şi-a emite aceste concluzii, Darwin a fost nevoit să studieze temeinic.

Mult mai puţin cunoscut despre “Părintele Evoluţiei” este faptul că, în timp ce se documenta pentru cercetările sale, şi-a descoperit curiozitatea de-a gusta din animalele sau păsările pe care le descoperea. Astfel, se pare că celebrul om de ştiinţă a mâncat câte un specimen – sau chiar mai multe – din fiecare specie descoperită sau studiată de el.

Ce gusturi gastronomice avea?

Această curiozitate de-a descoperi noi gusturi şi-a dezvoltat-o la Universitatea Christ’s College din Cambridge. Pe vremea aceea, Charles era preşedintele Clubului Glutton, din cadrul Universităţii respective, care avea drept scop să găsească „noi şi ciudate cărnuri” de mâncat. Orice „păsări sau bestii erau necunoscute papilelor gustative umane” erau binevenite pe farfuria membrilor unui asemenea club select!

Pe site-ul Christ’s College este descris modul în care Darwin îşi petrecea zilele ca student: „Cu toate că Darwin s-a descurcat destul de bine la examenele finale, cea mai mare parte a celor trei ani studenţeşti şi i-a petrecut mâncând cărnuri exotice la clubul Glutton, bând mai mult decât era cazul, călărind pe calul său şi, bineînţeles, colecţionând gândaci.”

Clubul Glutton s-a bucurat de mare succes, având numeroşi membri dornici să încerce orice friptură exotică le ajungea în farfurie. Iar, după încheierea studiilor superioare, Charles a continuat să testeze diverse cărnuri pe măsură ce studiile lui cu privire la speciile existente pe pământ continuau.

Astfel, a mâncat, la un moment dat, un tatu, micuţul şi simpaticul mamifer, despre care a spus că avea gust de raţă. Iar un rozător maro, de vreo 10kg, a fost „cea mai bună carne pe care am mâncat-o în viaţa mea”.

Un Crăciun de pomină

Cina de Crăciun, din 1833, a fost una memorabilă. Bucătarul pe de vasul pe care se afla Darwin reuşise să obţină o pasăre rară din America de Sud, pe nume rhea, pe care i-a pregătit-o şi servit-o faimosului om de ştiinţă. Charles a povestit întreaga poveste în jurnalul său, în care şi-a notat cum şi-a dat seama, la mijlocul cinei, că el mânca o pasăre extrem de rară, pe care nici măcar nu apucase s-o studieze.

Ce-a făcut atunci? A sărit de pe scaun, a fugit de la masă şi a dat buzna în bucătărie ca să salveze ce mai rămăsese din biata pasăre. A reuşit să recupereze „capul, gâtul, picioarele şi penele sale lungi”.

Pe măsură ce se aventura, în călătoriile sale, tot mai mult, descoperea tot mai multe specii necunoscute omului. Şi, în aceste expediţii, şi-a păstrat obiceiul de-a gusta măcar câte un exemplar din fiecare specie întâlnită. Şi, dacă erau pe gustul său, mai mult de un singur exemplar...