De ce începe Anul Nou pe 1 ianuarie? Englezii şi americanii serbau Revelionul pe 25 martie!
În Roma antică, calendarul arăta foarte diferit de cel de-acum. Anul Nou începea în prima zi de primăvară, când ziua şi noaptea sunt egale ca lungime, iar anul conţinea doar 10 luni, în funcţie de ciclul lunar. Acest lucru explică de ce septembrie, octombrie, noiembrie şi decembrie au fost denumite după numerele şapte, opt, nouă şi zece.
Pentru a menţine calendarul în strânsă legătură cu anotimpurile, liderul Numa Pompilius a adăugat lunile ianuarie şi februarie. Ianuarie provine de la Janus, zeul roman al începuturilor, după cum ne informează Britannica.
Calendarul acela era o îmbunătăţire evidentă în ceea ce privea legătura avută cu anotimpurile, însă tot nu era în deplină concordanţă cu acestea. Cu toate că Anul Nou era pe 1 ianuarie în anul 100. Î.H., nu pica în ziua de 1 ianuarie pe care o avem noi astăzi, ci la distanţă de câteva zile bune. Atunci cum s-a ajuns ca Anul Nou să aibă loc chiar pe 1 ianuarie?
O nouă modificare a fost produsă acum 2.067 de ani, când calendarul a fost schimbat de Iulius Cezar, care a rezolvat problema ţinând cont de soare şi nu de lună, ca până atunci. History susţine că această idee era deja agreată şi folosită de egipteni, cu toate că la ei calendarul începea toamna şi nu în ianuarie.
Totuşi schimbările în funcţie de soare şi nu de lună n-au putut fi implementate foarte uşor. Pentru ca Noul an să înceapă pe 1 ianuarie, în anul 45 î.H., trebuiau adăugate câteva zile în plus la an. Astfel, anul 45 î.H. a avut 445 de zile, lucru care i-a adus porecla de “anul confuziei”.
Calendarul cel nou a fost implementat, însă, după căderea Imperiului Roman, asocierea lui Janus cu începuturile n-a mai fost la fel de puternică, iar oamenii au început să sărbătoarească Noul An atunci când au considerat ei potrivit din punct de vedere cultural – ba de Crăciun, ba în martie.
O altă problemă a calendarului era că zilele bisecte aveau loc o dată la patru ani, lucru care le dădea noi bătăi de cap oamenilor. În 1582, totuşi, Papa Gregory al XIII-lea a rezolvat şi această problemă. Câteva ţări protestante nu s-au grăbit să adopte noile schimbări, lucru care a făcut ca Marea Britanie şi coloniile americane să celebreze Revelionul pe 25 martie până în 1752. De atunci, însă, sărbătorim cu toţii Noul An pe 1 ianuarie!
Foto - Shutterstock