De ce nu are Monaco rege deşi e condus de cea mai veche dinastie din Europa

Istoria principatului Monaco începe cu Stânca Monaco, un monolit de peste 60 de metri ce „veghează“ Marea Mediterană. În urmă cu peste 700 de ani, Francesco Grimaldi, un genovez care s-a deghizat în călugăr franciscan, a cucerit stânca şi a reuşit să intre în orăşelul de pe coastă. A fost începutul dinastiei Grimaldi, care conduce şi azi principatul Monaco.

Astăzi, stânca se află în cel mai vechi cartier din Monaco, Monaco-Ville. Tot în această zonă este construit şi Palatul Princiar din Monaco, reşedinţa actualului monarh, Albert al II-lea, şi a familiei sle.

În 1297, puternica familie Grimaldi s-a stabilit în regiune, iar în 1419 a intrat oficial în posesia principatului, pe care l-a luat de la Franţa. Cu excepţia unei scurte perioade în care trupele revoluţionare franceze au ocupat ţara, între 1793 şi 1814, Monaco a fost un stat independent, condus de un monarh.Cu toate acestea, din cauza faptului că e un stat minuscul, practic un stat-oraş, a trebuit să se bazeze pe vecinii săi pentru protecţie militară, mai ales pe Franţa.

Dinastia Grimaldi este cea mai veche din Europa. Dar, în vreme ce Marea Britanie, Norvegia, Suedia, Danemarca şi multe alte ţări au regi şi regine, Monaco are doar prinţi şi prinţese. Prin urmare, de ce este suveranul Monaco un prinţ şi nu un rege? 

Din cauza dimensiunii reduse şi a vulnerabilităţii în faţa atacatorilor, statul a trebuit să facă diverse alianţe, de-a lungul istoriei. Drept urmare, conducătorii săi au folosit titulatura prinţ pentru că nu avea o „greutate” atât de mare precum cea de rege. Iar astfel le era mai uşor să formeze şi să se menţină alianţe.

Un prinţ poate părea mai puţin puternic decât un rege, astfel că protecţia altor ţări era obţinută mai uşor. Să nu mai vorbim de vanitatea altor conducători, care se situau - chiar dacă numai prin titulatură - pe poziţii de superioritate. Însuşi Albert al II-lea a explicat că titlul de „prinţ“ a devenit oficială când Franţa a recunoscut-o, cu secole în urmă.

Prinţul Albert (foto 3 galerie) a fost, de asemenea, responsabil pentru o modificare adusă Constituţiei din Monaco. Înainte de domnia sa, regulile stabileau că linia regală de succesiune nu putea include un moştenitor de sex feminin. Cu toate acestea, Constituţia a fost modificată pentru a permite unei prinţese să conducă ţara, în cazul în care nu există un moştenitor de sex masculin.

FOTO Shutterstock, Profimedia