Olimpiada naziştilor. Hilter a vrut să demonstreze superioritatea rasei ariene, dar un atlet de culoare a fost eroul jocurilor

Cea de-a unsprezecea Olimpiadă, din anul 1936, a fost organizată la Berlin, după ce Germania nazistă a câştigat acest drept în 1931. A fost deschisă chiar de Adolf Hitler şi este cea mai controversată ediţie din istorie.

În 1931, Comitetul Olimpic Internaţional a ales Berlinul ca loc de desfăşurare a următoarelor Jocuri Olimpice. Trei ani mai târziu, Partidul Nazist venea la putere în Germania, iar în 1936, când a avut loc evenimentul, nazismul acaparase deja Germania.

Pentru prima dată, această decizie a provocat proteste politice. Ceremonia Jocurilor Olimpice a fost deschisă de Adolf Hitler, iar stadionul din Berlin, Olympiastadion, cu o capacitate de 120.000 de locuri, a fost construit special pentru acest eveniment. Au participat 49 de ţări şi 3.963 de sportivi, care s-au întrecut în 129 de probe din 19 sporturi. România a avut 54 de competitori, 52 bărbaţi şi 2 femei.

Naziştii, al căror crez era supremaţia rasei ariene, nu erau deloc atraşi de ideea unei competiţii care să adune diverse naţii şi rase, de la evrei la persoane de culoare. Aşa că s-a ridicat întrebarea dacă vor să organizeze JO.

În cele din urmă, Josef Goebbels, şeful propagandei germane, a văzut un avantaj în organizarea evenimentului: promovarea rasei ariene. Hitler a cerut Comitetului Olimpic Internaţional să interzică participarea evreilor, dar nu a reuşit. În schimb, el a decis că numai arienii puri vor reprezenta Germania.

Totuşi, pentru a avea măcar temporar o imagine bună la nivel mondial, coroborat cu presiunile Comitetului nolimpic, organizatorii au spus că vor accepta la Berlin participanţi de toate rasele şi confesiunile. Inclusiv din delegaţia Germaniei au făcut parte doi concurenţi de origine evreiască, hocheistul Rudi Ball şi luptătoarea de scrimă Helene Mayer.

Cel mai mare succes al ediţiei a aparţinut, însă, unui atlet american de culoare, Jesse Owens (foto galerie), care a câştigat patru medalii de aur. Acest lucru contrazicea cum nu se poate mai clar superioritatea rasei ariene, „propovăduită“ de nazişti. A rămas în istorie faptul că Hitler, care trebuia să dea mâna cu toţi învingătorii, a preferat să plece şi să nu mai salute pe nimeni, doar ca să nu aibă de-a face cu Owens.

Jocurile Olimpice din 1936 rămân în istorie drept ediţia în care politica a eclipsat sportul.

FOTO Profimedia