Un singur om a câştigat două Oscaruri pentru acelaşi rol. Şi nici măcar nu era actor!

Pe măsură ce se apropie ceremonia de acordare a statuetelor de aur de anul acesta, ne amintim un lucru inedit care s-a întâmplat în istoria Oscarurilor.

Lansat în 1946, filmul "The Best Years of Our Lives" ne dezvăluie modul de adaptare al veteranilor din Primul Război Mondial la viaţa de civil. Producătorul Samuel Goldwyn l-a angajat pe scenaristul MacKinlay Kantor – care era şi el veteran de război – să creeze o adaptare a unui articol publicat în revista Time despre dificultăţile pe care foştii militari le întâmpinau la întoarcerea acasă. Iar Kantor a scris un roman de 300 de pagini, intitulat "Glory for Me".

Din păcate, Goldwyn n-a înţeles cartea şi aproape că abandonase proiectul. Însă a fost convins de contrariu de către regizorul William Wyler şi dramaturgul câştigător al unui premiu Pulitzer, Robert Sherwood. Iar insistenţa celor doi a dat roade. Filmul a devenit un succes remarcabil, de fapt cel mai mare succes înregistrat de la "Gone With The Wind" (n.r. Pe aripile vântului), din 1939. Pelicula a primit opt nominalizări Oscar şi a câştigat şapte astfel de statuete de aur.

Unul dintre starurile filmului a fost Harold Russell, un veteran de război care-şi pierduse mâinile într-un accident şi le-a înlocuit cu cârlige şi nu proteze. Russell nu era actor, însă abilitatea lui de a-şi folosi cârligele i-a determinat pe producări să-l distribuie în filmul "Diary of A Sergeant", oferindu-i un rol fără replici. Wyler l-a văzut în acea peliculă şi apoi l-a distribuit în "The Best Years of Our Lives".

Totuşi cum de- ajuns să ia două Oscaruri pentru acelaşi rol?

Harold Russell a câştigat un Oscar pentru rolul său secundar din film. În plus, a primit şi un Oscar onorific pentru simplul fapt că “le-a dat speranţă şi curaj colegilor lui veterani” jucând acel rol. Astfel, Russell este singurul actor din istorie care să fi primit două Oscaruri pentru acelaşi rol!

Harold s-a întors la facultate după lansarea filmului “pentru că nu era cerere pentru cineva care n-are mâini în industria cinematografică”, ne informează The Guardian. S-a mai întors pe platourile de filmare decât de două ori, ca să lucreze la "Inside Moves", în 1980, şi la "Dogtown", în 1997.

Şi-a deschis o filmă de relaţii publice, însă şi-a petrecut cea mai mare parte a timpului fiind avocatul celor invalizi. A lucrat în administraţiile prezidenţiale Kennedy, Johnson şi Nixon tot pentru a-i reprezenta pe infirmi.

În 1992, a revenit în atenţia publicului când şi-a scos la licitaţie Oscarul şi a cerut pentru el 60.000 de dolari. Acesta a explicat că avea nevoie de bani pentru soţia sa: “Sănătatea soţiei mele este mult mai importantă decât tot felul de motive sentimentale”.

The New York Times susţine că Harold s-a decis să păstreze Oscarul onorific în casa lui modestă din Massachusetts. Turner Classic Movies ne informează că Harold Russell a murit la 88 de ani, pe 29 ianuarie 2002.

Foto - Shutterstock