Ia, strai magic al sufletului românesc

Ia românească este mereu în vogă. Au pictat-o artişti celebri, au îmbrăcat-o capete încoronate, este vedetă a podiumurilor de modă. Care e secretul ei? Frumuseţea, unicitatea, încărcătura simbolică, faptul că poate fi purtată în felurite combinaţii? Iată câteva răspunsuri în articolul de faţă!

Aproape orice româncă,oricât de departe ar fi de ţară,are pe undeva,prin dulap,o cămaşă tradiţională,de la mama sau de la bunica. Este concluzia la care a ajuns Andreea Tănăsescu,iniţiatoarea „Zilei universale a iei româneşti“. În mai puţin de un an,de când a înfiinţat comunitatea online „La blouse roumaine“ – numită astfel după un celebru tablou semnat de pictorul Henri Matisse –,Andreea a primit zeci de mii de fotografii cu femei din toată lumea,purtând această piesă tradiţională de vestimentaţie. Semn că ia este mai mult decât o haină şi că reprezintă,de fapt,acel „acasă“ pe care îl purtăm cu toţii în inimă.

Piesă vestimentară dedicată exclusiv femeilor

Ia era purtată,se crede,cu mai bine de 3000 de ani înainte de Hristos. Conform Varvarei Buzilă,autoarea lucrării „Costumul popular din Republica Moldova. Ghid practic“,denumirea provine din latinescul „tunicae lineae“. Autoarea face precizarea că,în timp ce cămaşa – cea mai importantă piesă a costumului popular românesc – reprezintă o noţiune mai cuprinzătoare,termenul de ie se aplică strict cămăşii femeieşti. De altfel,tehnica decorării se transmitea de la mamă la fiică.

Cartea noastră de vizită

Andreea Tănăsescu este cea care s-a „zbătut“,alături de echipa „La blouse roumaine“,  pentru ca ziua de Sânziene să fie considerată „Ziua universală a iei“. Iniţiativa ei a avut un succes nemaipomenit – ceea ce o face să creadă că nu doar raţiunile estetice le-au îndemnat pe femeile din Hawaii,Africa,insula Réunion şi Statele Unite să-i trimită fotografii în port popular (vezi mai sus şi dreapta). Ia este identitate,feminitate,poveste şi istorie,creativitate şi unicitate,carte de vizită şi dor de ţară. Înseamnă continuitate şi tradiţie reinterpretată în cheia realităţilor de azi.

De aceea,Andreea încearcă să oficializeze cămaşa feminină drept element specific ţării noastre. Mai sunt multe de făcut,e nevoie de demersuri speciale,de încurajarea meşteşugurilor care riscă să se piardă,de susţinerea meşterilor artizani... Însă totul se face cu voinţă şi cu răbdare. Visul Andreei? „Aş vrea ca,odată cu ia,oamenii să poată îmbrăca o haină magică,menită să-i unească şi să le schimbe mentalităţile.“

Şi reginele au adoptat cămaşa tradiţională!

În trecut,ia era ornamentată variat,astfel încât să sublinieze diferenţele de vârstă sau de stare socială,şi dădea „tonul“ întregului costum. Culorile,motivele folosite – având şi menirea de-a proteja purtătoarea de spirite rele – variau de la o regiune la alta şi se diferenţiau în funcţie de ocaziile speciale din viaţa comunităţii.

Femeile căsătorite şi cele mai în etate preferau modele cu croială mai simplă şi culori mai reţinute,în timp ce iile fetelor de măritat afişau nuanţe mai deschise,mai aprinse. Materialul folosit era pânza ţesută din in sau din cânepă,pentru ca mai târziu să se opteze pentru bumbac sau borangic. Armonia cromatică,fineţea broderiilor,croiul specific,toate au cucerit chiar şi cercurile înalte ale societăţii româneşti. Ne-au rămas mărturie fotografiile de epocă ale reginelor Elisabeta şi Maria,în port popular.

Din cufărul bunicii,direct pe podium

În mod firesc,ia a inspirat designeri faimoşi. Celebrul francez Yves Saint Laurent a fost primul care,în 1981,a creat o întreagă colecţie numită „La blouse roumaine“. Au urmat Jean Paul Gaultier,Kenzo şi Tom Ford –  cel care a reinterpretat ia din Ardeal,cu broderiile negre specifice. În numărul din martie 2012 al revistei „Vogue“,cântăreaţa Adele făcea senzaţie cu o ie transilvăneană stilizată. Colecţii răsunătoare au mai avut şi creatorii Oscar de la Renta,Agatha Ruiz de la Prada,Anna Sui.

Mai recent,Philippe Guilet,director artistic al Ambasadei Franţei la Bucureşti,dar şi designer,a creat o impresionantă colecţie haute-couture – apelând la măiestria artizanilor locali –,pentru a arăta lumii creativitatea românească.

Nici designerii autohtoni – Adrian Oianu,Dorin Negrău,Corina Vlădescu,Andra Andreescu şi Ingrid Vlasov – nu au rămas indiferenţi tendinţei de reîntoarcere la rădăcini.

Cum o asortezi...

...pentru o ţinută de serviciu,dar şi în timpul liber:poţi adopta un look simplu cu ajutorul unei perechi de jeanşi (lungi,de preferat evazaţi sau clasici – pe drept) şi al unei perechi de sandale romane,cu chingi înfăşurate pe gleznă.

...dacă trebuie să ajungi seara la o petrecere:poartă o fustă din piele sau,de ce nu,una lungă,vaporoasă,neagră sau într-o culoare mai închisă,care se asortează cu ia ta.

...la spectacole sau recepţii de gală:îţi propun să alegi o ie mai sofisticată,cu aplicaţii de mărgele sau cu un model realizat din fire lame (aurii sau argintii).