Patinajul – un amestec de artă şi sport
În ultima vreme, patinajul artistic s-a dezvoltat mult. Acesta implică un amestec între artă şi sport, după ce a fost descoperită plăcerea oamenilor de a face piruete pe gheaţă. În câţiva ani, s-au alăturat acestui sport tot mai mulţi adepţi.
Patinajul artistic este unul dintre cele mai vechi sporturi din cadrul Jocurilor Olimpice. A fost inclus în acest program pentru prima dată în anul 1924. Pentru 52 de ani,participanţii concurau la simplu,masculin şi feminin,şi perechi,iar peste 4 ani a fost inclusă proba de dans.Patinajul artistic este un sport de iarnă care constă în executarea de elemente specifice precum sărituri,piruete pe o suprafaţă acoperită de gheaţă. Cele 4 discipline în care se poate concura la nivel Olimpic sunt proba de individual masculin,individual feminin,perechi şi dans pe gheaţă.
Disciplinele non-olimpice includ patinajul sincronizat. În competiţiile de seniori,patinatorii execută de regulă două programe. Programul scurt şi programul liber care,depinzând de disciplină,pot include elemente precum piruete,sărituri,paşi,ridicări,sărituri aruncate sau secvenţe de paşi.
La Jocurile Olimpice,România fost reprezentată cu acest sport prima oară în 1936,apoi a mai participat în 1968 şi 1972. Din anul 1992 nu a mai lipsit la nicio ediţie a Jocurilor Olipice.
O mică istorie a patinajului în România
În România,patinajul a început să fie practicat din a doua jumătate a secolului XIX. Numărul celor care practicau acest sport a început să crerască treptat. De la lacurile îngheţate la locuri special amenajate,fie că era de distracţie,iubitorii patinajului începeau să i-a tot mai în serios acest sport,stabilind nişte reguli. Primul concurs public a avut loc pe 17 februarie 1874,la care au participat membrii "Asociaţiei de patinaj" din Cluj,care deja practicau patinajul artistic.
După anul 1910,patinajul a atras tot mai mulţi adepţi în ţara noastră. Dintre patinatori s-a remarcat Andrei Somodi,care s-a antrenat şi la Berlin,alături de marii campioni,ca faimosul Rittberger. În "Gazeta Transilvania" apărută în martie 1913,a apărut articolul "O patinatoare distinsă, română"-Maria Pop a fost campioana României mulţi ani,iar locul ei a fost luat chiar de fiica acesteia Romica Pop.
Anul 1922 marchează organizarea primului concurs a "Cercului atletic bucureştean",şi înfiinţarea primei "Comisii de patinaj" din Bucureşti care a fost de fapt prima Federaţie. Un an mai târziu,a fost organizat un bal mascat pe gheaţă în oraşe precum,Bucureşti,Braşov şi Cluj,prima ediţia având loc la Bucureşti.
La individual,a fost doar un singur reprezentant,E. Hirsh,la perechi a câştigat cuplul Vincent din Cluj,iar la proba de vals,un cuplul Leman si Navrea din Braşov. S-au organizat concursuri de viteză şi fond. în 1925,Clujul devine centrul de activitate al patinajului.
În fiecare an România a fost reprezentată de patinoari,cei mai cunoscuţi fiind Adalbert Horosz din Cluj,Maria Pop din Braşov,şi perechea Manouschek şi Beke din Cluj. Ecaterina Pusztai,Mariana Paltan,Elena Mois,Radu Ionian,Marcel Comanici,Mihail Stoenescu.
La patinajul artistic din România s-au remarcat de-a lungul anilor:Gyorgy Fazekas,Ion Mircea,Leonard Azzola,Atanasie Bulete,Bogdan Kruti,Florin Gafencu,Stefan Lang,Adrian Vasile,Marius Negrea,Cornel Gheorghe. Adrian Vasile a ocupat locul VI la JMU de la Sofia,devenind Maestru al sportului.
La fete s-au remarcat:Elena Mois,Doina Mitricica,Gabriela Voica,Cornelia Piciu,Irina Nichiforov,Mariana Chitu,Beatrice Hustiu,Viorica Nicu,Kinga Sallasy,Greti Marton,Anca Cristescu,Manuela Baditoiu,Elena Ghiban,Codruta Moiseanu. Doina Mitricica a ocupat locuri in prima parte a clasamentelor la concursurile internaţionale de la Bratislava,Kirov,Ufa,şi a participat la CE de la Helsinki,unde a cucerit 5 titluri nationale.
În anul 2008 campiionii naţionali au fost Zoltan Kelemn şi Roxana Luca ambii fiind reprezentanţii României în competiţiile internaţionale.