VIDEO. BAC 2014 A doua lecţie la Română, despre eseul literar

15 aprilie 2014   Evenimente

Inivata de astăzi la Adevărul Live este profesoara iulia de la Colegiul Naţional „Sf. Sava“ din Bucureşti.

Profesoara Pop a discutat despre cum se rezolvă subiectul al treilea:

Scrie un eseu de 600 – 900 de cuvinte în care să prezinţi tema şi viziunea despre lume,reflectate într-un roman al experienţei din perioada interbelică. În elaborarea eseului,vei avea în vedere următoarele repere:

-evidenţierea tipului de roman pentru care ai optat şi a trăsăturilor care fac posibilă încadrarea într-o tipologie,într-un curent cultural/ literar,într-o perioadă sau într-o orientare tematică;-prezentarea temei romanului,reflectată în textul narativ ales,prin referire la două episoade/ secvenţe narative;-sublinierea a patru elemente ale textului narativ,semnificative pentru ilustrarea viziunii despre lume a autorului/ a naratorului (de exemplu:acţiune,conflict,relaţii temporale şi spaţiale,construcţia subiectului,particularităţi ale compoziţiei,perspectivă narativă,tehnici narative,construcţia personajului,modalităţi de caracterizare,limbaj etc.);-exprimarea unei opinii argumentate despre modul în care tema şi viziunea despre lume suntreflectate în romanul ales.

Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere.

Pentru conţinutul eseului vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerinţă/ reper);pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte;utilizarea limbii literare – 3 puncte;abilităţi de analiză şi argumentare – 3 puncte;ortografia – 2 puncte;punctuaţia – 2 puncte;aşezarea în pagină,lizibilitatea – 1 punct).

În vederea acordării punctajului pentru redactare,eseul trebuie să aibă minimum 2 pagini.

La subiectul al treilea,profesoara va vorbi despre Camil Petrescu. "Din punctul meu de vedere, este important să încadreze într-o anumită ordine istorică şi estetică autorul şi romanul. Asta înseamnă că vorbim despre perioada interbelică şi străsăturile acesteia. Este o perioadă de mare diversitate. Apar manifestări ale tradiţionalismului şi alte curente de dinainte",a explicat Pop.

Profesoara  spune că "Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război" nu este foarte biune primită în epocă din punct de vedere al structurii. În carte,se vorbeşte de două experienţe fundamentale:a iubirii totale şi experienţa morţii colective,care marchează personajul narator. La cerinţa a treia,elevii pot menţiona că naratorul pomeneşte despre propria sa dramă prin tehnica recursului la memorie involuntară,spre exemplu.

"Prezentarea socialului perioadei interbelice prin ochii lui Gheorghidiu. Toată această suferinţă a bărbatului din roman trebuie avută în vedere. Partea a doua a romanului vine cu totul în altă notă, dacă prima parte este o rememorare şi o evoare a trăirilor iubirii pe care el şi-ar fi dorit-o absolută, partea a doua a romanului este un jurnal de front. Partea a doua arată cruzimea războiului din punctul de vedere al lui Ştefan Gheorghidiu. Le recomand să încerce să înveţe pasaje foarte scurte din capitolul "Ne-a acoperit pamântul lui Dumnezeu", a spus Pop.

Mai multe