Focul viu, minunea de la Andreiaşu de Jos

18 iulie 2020   Ghid de viață

În inima judeţului Vrancea, în comuna Andreiaşu de Jos, se află una dintre puţinele zone din România unde pământul arde zi şi noapte. Din ce în ce mai mulţi turişti caută să vadă focul viu de la marginea pădurii de brazi.

Focul Viu de la Andreiaşu de Jos este considerat un monument al naturii, iar rezervaţia naturală cu acelaşi nume se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 40 de hectare. Rezervaţia se află la o altitudine de 500 de metri, fiind în apropierea drumului ce leagă localităţile Andreiaşu de Jos de Andreiaşu de Sus, de lângă oraşul Odobeşti. Turiştii pot ajunge cu uşurinţă parcurgând cele aproximativ 100 de scări până la platoul unde apar cel mai des flăcările. În apropiere a fost construit şi un foişor unde turiştii pot admira peisajul.

Un fenomen natural rar întâlnit

Apariţia fenomenului natural se datorează structurii geologice a zonei Caşin-Bisoca, mai exact solul este alcătuit din roci sedimentare (gresii, arginel, cinerite),la care se adaugă lipsa apelor subterane de adâncime. Astfel gazele uscate

acumulate, în special metan, găsesc fisuri în sol pe unde să se strecoare la suprafaţă, pentru ca mai apoi să se aprindă spontan de la razele solare. Pe lângă metan, din sol mai sunt emanaţii şi de heliu, dioxid de

carbon şi azot. Specialiştii susţin că aproximativ 50 de tone de metan sunt emanate anual pe întreaga suprafaţă de 40 de hectare. Atunci când plouă, flăcările se sting temporar, însă gazele fac ca apa acumulată la suprafaţa solului

să bolborosească în continuare. Locurile de unde ţâşnesc flăcările vii se schimbă constant, în funcţie de fisurile nou-apărute în sol. Înălţimea flăcărilor variază şi ea între câţiva centimetri până la jumătate de metru. Nu se ştie cu exactitate când a început acest fenomen, se crede că este rezultatul unei erupţii vulcanice. Dovadă în acest sens stau şi unele descoperiri arheologice din zonă, care au scos la suprafaţă unelte de muncă sau de luptă fabricate din rocă vulcanică.

Protectorul animalelor sălbatice 

Pentru localnici, Focul Viu are şi o încărcătură mistică, deoarece se spune că el este protectorul animalelor sălbatice care trăiesc în pădurile din zonă. Totodată, flăcările sunt un avertisment pentru localnici despre producerea cutremurelor. Când se petrece un astfel de eveniment, flăcările pot atinge înălţimi şi de 2 metri.

Spectacol de culori

Deşi focul arde şi în timpul zilei, trebuie să ajungi să-l vezi pe înserate sau chiar pe parcursul nopţii. Atunci flăcările galbene, roşietice sau chiar albastre fac un adevărat spectacol al naturii, deoarece dau impresia că dansează la poalele pădurii de brazi, iar în atmosferă pluteşte un aer mistic. Cei care doresc să se bucure de spectacol noaptea pot să se cazeze la una dintre pensiunile din zonă sau pot chiar să petreacă o noapte cu cortul la marginea pădurii.

Focurile vii ale României

Focul Viu din Andreiaşu de Jos nu este un fenomen unic în România. Astfel de locuri, ce-i drept, rare, se găsesc şi în judeţul Buzău, în apropiere de satul Terca, în comuna Lopătari şi în comuna Reghiu din judeţul Vrancea. Urcuşul

până la cel din satul Terca durează aproximativ 30 de minute, deoarece se află la o altitudine de 1.030 m, însă priveliştea de pe deal şi dansul flăcărilor merită efortul. Spre deosebire de Focul Viu din Andreiaşu de Jos, cel din satul Terca se întinde pe o suprafaţă mult mai redusă, de 25 m. Şi aici înălţimea flăcărilor poate varia între 2 şi 30 cm, în funcţie de presiunea gazelor din interior, dar şi de starea vremii. Focurile Vii de pe dealul Răiuţ, comuna Reghiu, în judeţul Vrancea, apar doar ocazional, deoarece zăcământul de gaze este mai puţin concentrat.

Ştiai că...

...una dintre cele mai mari zone unde sunt Focuri Vii este craterul Darvaza din Turkmenistan? El are un diametru de 69 m şi o adâncime de 30 m. Mai este cunoscut şi sub numele de „Poarta către iad“, iar flăcările ard încontinuu din 1971, când geologii au dat intenţionat foc gazului, din dorinţa de a împiedica răspândirea lui. Deşi se credea că focul va arde doar câteva săptămâni, geologii au calculat greşit cantitatea de gaz, iar focul este încă viu.

Mai multe