„Industria“ alimentelor contrafăcute: cele mai grave cazuri de produse falsificate

Pui crescuţi cu hormoni, peşte putred congelat, noi termene de garanţie inscripţionate peste conserve expirate, creativitatea minţilor criminale când vine vorba de a face profit din alimente contrafăcute întrece orice limite. Iar băuturile şi mâncarea alterate afectează nu doar buzunarul consumatorului, ci îi pun în pericol şi sănătatea, ba, uneori chiar viaţa.

Interpol şi Europol au scos de pe piaţă băuturi şi alimente falsificate sau alterate în valoare de peste 100 de milioane de euro. Operaţiunea OPSON, desfăşurată din decembrie 2018 până în aprilie 2019, în 78 de ţări, a aruncat după gratii 672 de producători de produse contrafăcute. În total, 16.000 de tone de alimente şi 33 de milioane de litri de băuturi potenţial periculoase pentru consumul uman au fost retrase de la vânzare.

În Italia, de exemplu, au fost confiscaţi 150.000 de litri de ulei de floarea-soarelui, în care era adăugat clorofil şi betacaroten pentru a-l face să arate ca uleiul de măsline extravirgin, aşa cum era etichetat. În Zimbabwe (Africa), 14.000 de litri de băuturi răcoritoare ce conţineau medicamente pentru disfuncţie erectilă au fost confiscate, iar în 13 ţări din Uniunea Europeană au fost descoperite 400 de pungi de cafea de calitate inferioară  (Robusta), vândută drept cafea 100% Arabica. De la condimente, miere şi orez la produse de carne, ouă şi lactate, aşa-zisa industrie alimentară devine din ce în ce mai infestată de produse false.

„Made in China“

Până nu demult, produsele fabricate în China erau evitate, fiind considerate de proastă calitate. Lucrurile s-au mai schimbat, între timp, însă, de la o vreme, China se află în mai toate topurile alimentelor falsificate. Un caz faimos este cel al orezului chinezesc falsificat. Acesta arată identic cu cel natural, doar că este obţinut din cartofi şi din răşini sintetice sau din amidon, la care se adaugă plastic. După fierbere, în loc să se umfle, boabele rămân tari. Consumul regulat al unui asemenea orez poate afecta sistemul digestiv, poate duce la dereglări hormonale şi poate cauza apariţia cancerului.

În 2004, zeci de copii au murit, în China, din cauza laptelui. Asta pentru că laptele provenit de la 47 de producători diferiţi era obţinut, aproape în totalitate, din cretă. Astfel a apărut aşa-numita „boală a capului mare“ la copii, care se manifestă prin creşterea mai rapidă a capului în raport cu corpul.

Mai toate supermarketurile din România sunt pline de usturoi chinezesc, o „bombă“ chimicală. Nu numai că pământul în care creşte acesta conţine metale grele precum arsenic şi cadmiu, dar usturoiul chinezest este îmbăiat şi în clor, pentru a fi albit. În plus, pentru a opri încolţirea şi alterarea, este tratat cu un cocktail de substanţe chimice, inclusiv hormoni. Partea cea mai înfricoşătoare este că produsul este considerat legal.

Alte „vedete“ de top

Orice bun de consum poate fi contrafăcut. Unele, însă, sunt mai uşor de falsificat şi sunt descoperite cel mai des în pieţele şi în magazinele lumii, inclusiv în România. Mierea este unul dintre aceste produse. De cele mai multe ori, aceasta este diluată cu siropuri bogate în fructoză. Un simplu test scoate la iveală mierea contrafăcută: se introduce o scobitoare în borcanul cu miere, iar dacă, prin ridicarea acesteia, mierea curge neîntrerupt, înseamnă că este naturală.

Uleiul de măsline este şi uşor, şi frecvent falsificat. De obicei, acesta este diluat fie cu alte uleiuri ieftine, fie cu alte uleiuri de măsline, de calitate inferioară. Produsul natural este, de obicei, ambalat în sticle închise la culoare. În plus, uleiul de măsline veritabil formează sedimente când stă în frigider.

Cafeaua este, şi ea, în topul fraudelor alimentare. În special cafeaua măcinată este amestecată cu orz prăjit şi tocat, cu grâu sau cu soia. Pentru a reduce costurile de producţie, unele companii adaugă până şi bucăţi de lemn în cafea! Pentru a evita astfel de scamatorii, cumpără cafea boabe şi macin-o acasă.

India a devenit „faimoasă“ pentru ceaiurile falsificate. Anual autorităţile descoperă ceaiuri naturale amestecate cu tot felul de pudre ieftine şi coloranţi periculoşi, cum ar fi cărămidă măcinată. În plus, majoritatea producătorilor de ceai nu spală frunzele plantelor înainte de a le comercializa, plante care sunt, de obicei, stropite cu pesticide.

China şi Malaezia deţin recordul la numărul de cazuri de formule de lapte pentru bebeluşi contrafăcute. Ca urmare, zeci de copii au ajuns la spital cu pete pe corp, vărsături şi febră. Şi în Europa, inclusiv în România, au fost retrase de la vânzare cantităţi considerabile de lapte praf pentru bebeluşi, din cauza contaminării cu aluminiu.

Carnea şi peştele sunt, şi ele, în atenţia producătorilor fără scrupule. Pe lângă faptul că păsările şi animalele de fermă sunt adesea hrănite cu hormoni şi tratate cu antibiotice, carnea care ajunge în supermarketuri poate conţine adaos de apă – pentru a o face mai grea – sau coloranţi – pentru un aspect mai proaspăt. În cazul peştelui, mulţi furnizori mizează pe faptul că, de multe ori, consumatorii nu cunosc diferenţele între anumite tipuri de peşte şi vând soiuri mai ieftine drept peşte scump. Cel mai recent caz din România a fost heringul norvegian vândut  în loc de scrumbie. Cele două specii se aseamănă, atâta doar că heringul norvegian costă de trei ori mai puţin.

În reclame arată bine, dar, în realitate, mezelurile sunt printe cele mai contrafăcute alimente din România, în special crenvuştii, parizerul şi salamul. Acestea ar trebui să conţină cel puţin 10% carne, dar, tot mai multe controale au scos la iveală că, în nenumărate cazuri, abia se ajunge la 2%. Restul este piele, grăsime, zgârciuri, oase, apă, sare, coloranţi, conservanţi şi potenţiatori de arome.

Pâinea neagră sau integrală a ajuns la mare căutare, însă, în România, a ajuns notorie din alt motiv: de cele mai multe ori, nu este altceva decât pâine albă „vopsită“. În loc de făină integrală, aceasta conţine coloranţi alimentari sau, în cel mai fericit caz, cacao, care îi dau culoarea maronie. Poţi face un test cu puţin miez în apă. Dacă pâinea se albeşte, iar apa se colorează, schimbă producătorul sau magazinul!