Ce n-aduce un an întreg, aduce sigur Anul Nou!

Pentru că petrecerea dintre ani e o amintire care nu se uită niciodată, am invitat câţiva cititori să ne povestească mai multe despre cel mai memorabil Revelion al lor.

"Excursia a devenit o aventură"„Întotdeauna ni s-a părut că importanţa sărbătoririi Anului Nou este supraevaluata. La fel ca în perioada memorabilei eclipse din ’99,prietenii te întreabă constant:«Ce faci de Revelion?»,marile magazine sunt aglomerate şi orice pensionară plictisită se transformă într-o adevărată scorpie dacă ai îndrăznit să-ţi arunci privirea către ultima sticlă de apă plată din acel raion. Sătuli de aceste mici neplăceri,precum şi de senzaţia de izolare din rândurile prietenilor amatori de mese pline,muzică „de petrecere” şi de „orgii culinare”,acum câţiva ani am decis să ne îmbarcăm într-un autocar,pentru a petrece câteva zile într-o ţară mai însorită:Grecia.

Excursia noastră s-a transformat într-o reală aventură:pentru a ajunge la destinaţie,am înfruntat atât drumurile înzăpezite din Romania şi Bulgaria,cât şi privirile nemulţumite ale unei colege de drum,mirată de faptul că eu,Săgetatoare fiind,mi-am unit destinul de-al unui Scorpion. După o zi plină de peripeţii şi previziuni care mai de care mai morbide,am ajuns la destinaţie,unde ne aştepta o plăcută vreme de primăvară,dar şi distracţie în tradiţionalul spirit elen. Am vizitat doar Muntele Olimp împreună cu grupul,preferând să ne petrecem restul timpului rămas pe plaja însorită,ori vizitând câteva orăşele din apropierea staţiunii.

Noaptea dintre ani am petrecut-o la un restaurant,dansând şi ascultând muzica lor,poveşti cu zei şi eroi antici şi împărţind frăţeşte şampania cu ceilalţi români,cantitatea pusă la dispoziţie de restaurant dovedindu-se a fi insuficientă. Minivacanţa a fost alegerea perfectă,având în vedere faptul că grupul de români de toate vârstele ne-a ajutat să nu simţim dorul de casă,iar staţiunea în care am fost cazaţi era aprovizionată cu un singur supermarket,pustiu ca vizitatori,dar aprovizionat din plin cu apă plată.”-Alexandra Nuţă-Stoica (25 de ani) şi Gabriel Nuţă-Stoica (26 de ani),Bucureşti

"Noi doi, la o cabană"

„După ce Crăciunul a fost pregătit ca la carte,de Revelion am preferat să mă las suprinsă,de fapt am aşteptat să pice ceva din cer,pentru că nu aveam nimic stabilit. Asta se întâmpla acum 5 ani,în ultima zi a anului 2007,când am pornit în goană,dis-de-dimineaţa,prin oraşul aglomerat şi agitat ca să cumpăr cele necesare pentru  aşa-zisă petrecere dintre ani. Nu eram singura care alerga disperată după cumpărături. Nu a durat prea mult până când m-am înfuriat şi am plecat spre casă,cu toate că ştiam că el nu avea să fie încântat de faptul că nu luasem mai nimic din ce era scris pe lista de cumpărături. Când am ajuns acasă,nici n-am mai fost nevoie să-mi justific comportamentul,pentru că el deja mă aştepta cu geamantanele la uşă. Nici nu ştiam ce să zic… Îmi făcuse o surpriză..Şi ce mai surpiză! Am urcat în maşină şi am pornit către Revelionul mult visat…Noi doi,la o cabană,în mijlocul naturii,departe de haosul din oraş. Am dat startul numărătorii inverse în jurul unui foc de tabără…3,2,1,0… Revelion! Deschid ochii,mă întorc uşor,« Te iubesc,Mulţumesc!».“-Alina Antonie,30 de ani,Horezu

"Am aflat că voi fi mamă"

„Acum doi ani,chiar la trecerea dintre ani,am primit cea mai frumoasă veste din viaţa mea,aceea că aveam să devin mămică. Când am văzut cele două liniuţe roz,o mulţime de emoţii şi fiori mi-au trecut prin tot trupul. Cu toate că îmi venea să strig în gura mare că sunt însărcinată,mi-am stăpânit emoţiile şi am decis să aştept până seara,pentru a le da celor dragi vestea cea mare. După ce ne-am aşezat la masă,le-am spus tuturor că în anul ce va veni,vom avea un nou membru al familie. Îmi aduc aminte cu drag de modul în care a reacţionat familia… Sora mea rămăsese fără cuvinte,la fel şi mama,căreia i-a luat câteva minute să-şi revină după „şocul emoţional”,părinţii soţului meu au început să cânte de fericire,iar el s-a bucurat enorm. Cred că nu voi mai avea un Revelion ca cel din 2010,pentru că acea seară mi-a schimbat viaţa,dăruindu-mi un copil minunat.“-Cristina Achilina Manicea,26 de ani,Piteşti

"16 prieteni în ascensiune prin zăpadă"

„Care a fost cel mai frumos revelion? O întrebare destul de grea. Îmi trec prin minte multele revelioane pe care le-am făcut alături de prietenii mei. Şi,totuşi,aminitirile zăbovesc mai mult asupra unui revelion petrecut în anii facultăţi,din 2003. Deşi de regulă căutam împreună cu prietenii din timp locul unde vom petrece Revelionul,în acel an,ghinionul s-a ţinut ”scai” de noi şi până la mijlocul lunii decembrie nu găsisem pensiunea care să se încadreze în bugetul mic de care dispuneam. Soluţia a venit până la urmă de la părinţi. Tata îmi propuse sa fac Revelionul într-o casa izolată aşezată pe munţii ce împrejmuiesc localitatea Dorna Arini. Acea casă zăcea nelocuită de vreo câţiva ani şi aparţinea unui unchi care între timp se mutaseră la oraş. La început nu m-a prea încântat ideea,dar în lipsa unei alternative,am acceptat. Pe 28 decembrie am urcat cu câţiva prietenii să vedem casa şi să o pregătim de petrecere. Peisajul era superb,iar condiţiile din casă mai bune decât ne-am fi aşteptat. A doua zi,întreaga «trupă»,ce număra 16 persoane,cu bagajele în spate a început «ascensiunea» prin zăpadă spre locul distracţiei. A urmat un revelion de pomină,cu foc de tabără,săniuş şi multă distracţie. Şi astăzi,toţi cei care au participat la acel revelion îşi aduc aminte cu nostalgie de Revelionul anului 2003.“-Ciprian Adrian,30 de ani,Bucureşti