Ion Dichiseanu a stat un an într-un lagăr nazist: „Privesc şi îi mulţumesc lui Dumnezeu că am scăpat“

Ion Dichiseanu, care s-a stins din viaţă ieri, la 87 de ani, a fost unul dintre cei mai mari actori ai scenei româneşti. Nimic din copilăria sa nu prevestea succesul ce avea să vină. În copilărie, actorul a stat un an într-un lagăr de concentrare nazist.

Năcut la Adjud, într-o familie numeroasă, Ion Dichiseanu a avut opt fraţi. „Noi eram nouă copii. Tata, fiind ceferist, nu avea posibilităţi materiale să ne răsfeţe. Şi bunicul, şi străbunicul au fost ceferişti. Sunt născut la Adjud. Adjud, nod de cale ferată în Moldova“, declara actorul într-un interviu.

„Tata era din Călăraşi şi, datorită acestui fapt, sunt cetăţean de onoare al Călăraşiului. Străbunicul, pe care îl chema Grigorescu, era din Dichiseni, comună aflată la 10 kilometri de Călăraşi. Când s-a dus să-l declare pe bunicul la «Sfat», acolo era un bătrân care nu auzea. Nu ştiu cum i-a sunat lui „Grigorescu, din Dichiseni", că l-a trecut în acte Dichiseanu. Aceasta este originea numelui meu“, spunea actorul.

În timpul celui de-al doilea Război Mondial, însă, familia sa a avut mult de suferit.  

„Tata fiind ceferist la Adjud, a colaborat cu nemţii. În timpul războiului, ei controlau toate căile ferate, iar el trebuia să comunice cu ei. Acest Fritz, sau cum îl chema, de multe ori venea la noi acasă. Mama, în afară de cei nouă copii, se ocupa de multe ori şi de aceşti musafiri. Când România a întors armele, la 23 august 1944, nemţii au îndreptat pistolul spre noi: Sunteţi prizonieri! Ne-au urcat într-un vagon, părinţii şi cinci dintre copiii care mai rămăseserăm acasă şi ne-au dus în lagărul de la Salzburg", povestea actorul.

"Am o admiraţie pentru unguri: când am trecut prin Ungaria, staţionam o oră-două, iar ungurii ne dădeau pâine şi apă. Copil fiind, am fost marcat de asta. Apoi, guvernul ungur s-a opus să fim exterminaţi, pentru că eram familii nevinovate, nu eram soldaţi.  De fiecare dată când merg în Austria, fac un ocol şi la Salzburg. În locul lagărului este o fabrică de bere şi un restaurant. Privesc şi îi mulţumesc lui Dumnezeu că am scăpat“, mărturisea Ion Dichiseanu.

„Am stat în lagăr un an. Când am intrat, aveam nouă ani şi ceva. Nu eram închişi în  celule, stăteam în nişte barăci îngrădite cu sârmă. Mâncarea era la cazan. Bombele cădeau, bombardau americanii. O aripă a lagărului a fost bombardată, au murit şi câţiva români“, spunea regretatul actor.

FOTO Studiourile Buftea

Ion Dichiseanu a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografie în 1959. A apărut în spectacole de teatru pe scenele teatrelor din Botoşani şi Galaţi, apoi a venit în Bucureşti unde a jucat pe scena de la Nottara. Aici a apărut în foarte multe piese, unul dintre spectacolele de mare succes fiind „Micul infern”, în care a jucat alături de Silvia Dumitrescu Timică, Lucia Mureşan şi Ştefan Radoff.

Ion Dichiseanu s-a aflat şi în distribuţia a numeroase spectacole de teatru radiofonic, printre acestea aflându-se „Micul Infern”, de Mircea Ştefănescu, regia artistică Dan Puican şi Mihai Berechet, alături de Ştefan Radof, Ion Siminie, Silvia Dumitrescu-Timică şi Lucia Mureşan, a fost vocea din basmul „Făt Frumos din lacrimă” de Mihai Eminescu (1964), a jucat în „George Enescu şi prinţesa iubită” (2002), scenariu radiofonic de Elena Tamaş, regia artistică Leonard Popovici, alături de George Motoi, Valeria Seciu, Irina Petrescu, Lucia Mureşan, sau Irina Movilă.

În 1979 Ion Dichiseanu a fost distins cu Premiul Asociaţiei Cineaştilor din România pentru rolul din lungmetrajul „Clipa”, în regia lui Gheorghe Vitanidis, iar în 2002 a fost decorat cu Ordinul Naţional ”Serviciul Credincios” în grad de Cavaler, „pentru prestigioasa carieră artistică şi talentul deosebit prin care a dat viaţă personajelor interpretate în filme, dar şi pe scenă, cu prilejul celebrării unui veac de film românesc”.

În 2015 a primit o stea pe Aleea Celebrităţilor, în semn de preţuire pentru întreaga activitate în domeniul teatrului şi filmului. Un an mai târziu, a lansat cartea „Am fost rivalul regelui. Povestea mea de iubire cu Sara Montiel”.

În martie 2017 a primit „Premiul pentru Întreaga Carieră” în cadrul celei de-a XI-a ediţii a Galei Premiilor Gopo, iar în luna mai, acelaşi an, a fost lansat la Bookfest volumul „Ion Dichiseanu: Adevărul, mai frumos decât legenda„ care cuprinde memoriile artistului şi multe informaţii pe care nu le-a povestit până acum.

În 2019, preşedintele Klaus Iohannis i-a înmânat ordinul „Steaua Romaniei”.

Cel mai recent, Ion Dichiseanu a filmat alături de regizorul Radu Jude, având o scurtă apariţie în „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc”, film premiat cu Ursul de Aur la Berlinala 2021.